Ministerul Fondurilor Europene (MFE) sustine ca dialogul informal pe care il poarta autoritatile romane cu Comisia Europeana pentru elaborarea Acordului de Parteneriat pentru 2014-2020 "se deruleaza printr-un schimb constructiv de opinii, conform calendarului agreat de comun acord cu Comisia".
MFE mentioneaza, intr-un comunicat ca proiectul Acordului de Parteneriat transmis CE pe 6 iunie si supus in aceeasi zi dezbaterii publice "nu putea fi unul aproape definitivat".

Ministerul Fondurilor Europene a transmis Comisiei Europene, in data de 6 iunie a.c., documentul consultativ pentru elaborarea Acordului de Parteneriat 2014-2020. In aceeasi zi, documentul a fost suspus consultarii publice, prin publicarea pe pagina oficiala a MFE (PDF) in spiritul transparentei, al dezbaterii constructive, dar si pentru obtinerea de reactii din partea tuturor partenerilor de dialog.

Documentul s-a dorit a fi un prim punct de plecare in construirea dialogului cu Comisia si demararea negocierilor informale, astfel incat autoritatile romane sa primeasca inca din stadiu incipient recomandarile si orientarile Comisiei. Reprezentantii Comisiei Europene au apreciat public transmiterea din timp a primelor propuneri cu privire la Acordul de Parteneriat.

Comisia Europeana a atentionat Guvernul ca proiectul Acordului de Parteneriat transmis catre Bruxelles, care va reglementa modul de utilizare a banilor comunitari pentru 2014-2020, este incoerent si fara prioritati clare, solicitand ca documentul sa fie refacut "peste vara", pana in luna septembrie.

Avertismentul a fost notat de catre reprezentanta permanenta a Romaniei pe langa Uniunea Europeana, care i-a atentionat mai departe pe reprezentantii Guvernului de la Bucuresti ca o eventuala respingere a acestui proiect de catre Comisia Europeana, in urma consultarilor inter-servicii care vor avea loc, risca sa conduca la intarzieri in adoptarea viitoarelor programe operationale si in implementarea lor chiar de la inceputul anului viitor, fapt ce ar crea noi probleme in absorbtia fondurilor europene.

Problemele au fost reclamate, conform unui document oficial obtinut de Mediafax, la inceputul lunii iulie, la reuniunea informala avuta la Bruxelles de catre reprezentantii Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, Ministerului Muncii, Ministerului Educatiei si Ministerului Agriculturii cu membrii mai multor servicii ale Comisiei Europene, respectiv Directoratul General de Politica Regionala (DG REGIO), Directoratul General pentru Ocuparea Fortei de Munca (DG EMPL), Directoratul General de Agricultura si Dezvoltare Rurala (DG AGRI) si Directoratul General de Pescuit si Afaceri Maritime (DG MARE).

Seful adjunct al Unitatii pentru Romania din DG REGIO a explicat ca oficialii de la Bruxelles au transmis deja observatii la care Ministerul Fondurilor Europene a raspuns la finele lunii iunie, dar ca membrii Comisiei isi mentin dezacordul asupra mai multor aspecte incluse in raspunsul respectiv, observatiile transmise deja in scris partii romane ramanand valabile, si a insistat asupra necesitatii unei "reale si eficiente colaborari" intre acest minister, in calitate de institutie coordonatoare, si ministerele de linie.

"Ca observatii orizontale asupra proiectului de document, responsabilii Comisiei au subliniat urmatoarele: lipsa unei identificari clare a nevoilor si prioritatilor de finantare pentru urmatoarea perioada de programare; incoerenta documentului si lipsa unei orientari strategice in abordarea obiectivelor tematice,, respectiv necorelarea acestora cu prioritatile; necesitatea preluarii obiectivelor si abordarii strategice din documentul de pozitie al Comisiei, document agreat de autoritatile romane, dar si corelarea cu Strategia Europa 2020, cu recomandarile specifice de tara, respectiv cu Planul National de Reforma", releva documentul.

Oficialii Comisiei au atentionat, printre altele, ca a constatat o inconsecventa intre obiective si alocarea finantarilor, ca este necesara o viziune care sa provina dintr-o analiza de risc corespunzatoare, care sa faca referire inclusiv la nivelul foarte mic al investitiilor private, ca in proiect se face referire doar la accesul in banda larga in gospodarii lipsind partea comerciala (de business), ca lipsesc trimiterile la obiectivele agendei digitale si justificarea unor prioritati ca e-cultura si e-sanatate in concordanta cu strategiile sectoriale corespunzatoare, ca este necesara o concentrare pe sectoarele cu potential de crestere in Romania, ca ar trebui sa se puna accent pe nevoile de cresterea si extindere a IMM-urilor, cu o analiza a obstacolelor intampinate de acestea, ca lipsa de finantare, ca lipseste conexiunea dintre Acordul de Parteneriat si planurile nationale pentru eficienta energetica si energia regenerabila, dar si referirile la dereglementarea preturilor din energie si la schemele de sprijin pentru regenerabile, ca lipsesc propunerile de investitii in domeniul schimbarilor climatice, dar si estimarile corespunzatoare, justificarea economica si analiza de management al riscului din care ar trebui sa rezulte 2-3 prioritati pentru finantare, ca este necesara o justificare a alegerii prioritatilor de investitii.

A fost semnalata si lipsa unui Master Plan pe Transport, ale carui prioritati sa fie redate in document, atragandu-se atentia ca obiectivul nu va fi luat in discutie decat atunci cand Master Planul va fi finalizat si ca, in plus, exista pericolul ca intregul program operational preconizat pentru marile proiecte sa fie blocat in absenta acestui Master Plan.

"Vor trebui incluse analize cu privire la siguranta rutiera (ex: ingrijorari cu privire la numarul de decese survenite in urma accidentelor in Romania), precum si la modalitatile de eliminare a deficientelor administrative (ex.: restructurarea in domeniul cailor ferate)", indica documentul citat.

Oficialii europeni au mai avertizat ca este necesara identificarea grupurilor tinta spre care urmeaza sa fie directionate investitiile din domeniul ocuparii fortei de munca, precum si masuri clare, diferentiate pentru fiecare grup in parte, ca sunt necesare mecanisme de tranzitie intre inactivitate si locuri de munca sau pregatire, ca trebuie identificate sectoarele de competitivitate in care exista nepotriviri in ceea ce priveste calificarea/pregatirea, precum si clarificarea masurilor legate de mobilitatea muncii in zona rurala, ca se impune identificarea grupurilor tinta spre care urmeaza sa fie directionate investitiile si pentru incluziunea sociala, ca este necesara o mai mare claritate privind proiectele de infrastructura la scara mica in zonele rurale, ca se impune o abordare integrata care sa vizeze legaturile dintre grupurile vulnerabile, nevoia de infrastructura si piata muncii, ca nu au fost dezvoltate suficient si relevant provocarile si prioritatile pentru invatamant vocational, invatamant superior si invatarea pe tot parcursul vietii, alegerea prioritatilor nefiind suficient de argumentata, ca lipsesc trimiterile la identificarea nevoilor si a prioritatilor pentru infrastructura de educatie, care sa ia in considerare tendintele demografice si economice si sustenabilitatea financiara.

In ceea ce priveste cadastrul, oficialii CE au solicitat o justificare si argumente privind interventia publica, respectiv necesitatea unei prezentari holistice cu accent pe prioritizare, criteriile de selectie pentru comune, evaluarea nevoii de finantare si eventualele conexiuni cu dezvoltarea economica, precum cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene). DG EMPL a precizat insistent ca nu va fi de acord cu finantarea proiectului de cadastru din Fondul Social European (FSE), desi intelege importanta acestuia pentru Romania.

Comisia a propus o reuniune tehnica avand ca tema cadastrul, in care sa fie abordate subiecte privind justificarea finantarii din fonduri publice, beneficiile viitoare (o mai buna absorbtie a fondurilor europene) si obiectivele propuse a fi atinse.

Oficialii CE au mai atentionat ca transferurile intre fonduri (Fondul Social European, Fondul de Coeziune si Fondul European pentru Dezvoltare Regionala) nu mai sunt permise in noul regulament, sumele alocate fiind fixe si a precizat ca, in curand, Comisia va transmite partii romane o scrisoare cu sumele care ii revin pe fiecare fond in parte.

In concluzie, oficialii CE au solicitat clarificari cu privire la mecanismele financiare, detalii suplimentare cu privire la propunerile de alocare financiara (7 miliarde euro pentru programele regionale fiind considerata o suma mult prea mare), o evaluare clara a capacitatii de absorbtie, o lista cu viitoarele investitii teritoriale integrate, comentariile din cadrul Acordului de Parteneriat fiind apreciate ca mult prea vagi, dar si garantii (analiza riscurilor, costurilor si beneficiilor) ca viitoarea structura de management propusa va fi una functionala si ca expertiza din sistemul de management si control va fi transferata noilor entitati.

In luna iunie, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, anunta ca Romania a propus, in proiectul Acordului de parteneriat 2014-2020, ca din suma de 21,8 miliarde de euro care ii va fi alocata pe politica de coeziune, PO Infrastructura mare si Regional sa beneficieze de cate 7 miliarde de euro.

"Comisia a reiterat importanta Acordului de Parteneriat si necesitatea ca aspectul calitativ sa fie cel care primeaza in elaborarea documentului, Romania avand la dispozitie toata vara pentru a-l imbunatati si a propune in septembrie o versiune care sa corespunda cerintelor si recomandarilor Comisiei", se arata in document.

In discutia de la Bruxelles, partea romana a asigurat ca prin transmiterea documentului catre Comisie s-a urmarit "o prima reactie" din partea acesteia si ca documentul va fi refacut, luandu-se in considerare observatiile si recomandarile Comisiei.

Documentul include si o nota distincta a reprezentantei Romaniei la UE catre Guvernul de la Bucuresti, in care se insista ca este necesara analiza atenta a comentariilor si recomandarilor Comisiei in vederea asigurarii unui "document de calitate", cu atentionarea ca o eventuala respingere a proiectului Acordului de Parteneriat de catre Comisie, in urma consultarilor inter-servicii care vor avea loc, risca sa conduca la intarzieri in adoptarea viitoarelor programe operationale si in implementarea lor chiar de la inceputul anului viitor, fapt ce ar crea noi probleme in absorbtia fondurilor europene.

Reprezentanta adauga ca transmiterea proiectului Acordului de Parteneriat catre Comisie in luna septembrie nu va intarzia procesul agrearii acestuia, dat fiind faptul ca negocierile privind pachetul coeziune nu vor fi finalizate inainte de luna octombrie, fiind putine state membre (7-8) care intentioneaza sa transmita Comisiei proiectul Acordului de Parteneriat inainte de vacanta de vara, astfel ca "nu exista o presiune" nici din acest punct de vedere.

Ministrul Teodorvici declara, in luna iunie, ca Ministerul Fondurilor Europene a discutat proiectul Acordului de parteneriat 2014-2020, document care stabileste pentru Romania modul in care vor fi utilizate cele 21,8 miliarde de euro aferente Politicii de coeziune, si ca un document in acest sens a fost trimis deja spre consultare Comisiei Europene.

El arata ca acest document a fost elaborat in cadrul dialogului informal, pentru ca la nivel european nu exista inca aprobat setul de regulamente care sa stabileaca ce anume se poate finanta in mod exact si care sunt alocarile financiare minime pe care un stat membru trebuie sa le aplice.

"De asta si Comisia Europeana a insistat ca e o discutie informala. Vom primi in urmatoarele doua saptamani o serie de comentarii din partea Comisiei Europene, astfel incat in prima parte a lunii iulie sa avem deja o noua runda de discutii la Bruxelles, iar la jumatatea lunii iulie sa putem include comentariile si sa retrimitem Comisiei acest document", a spus Teodorovici.

El a spus ca acest document cuprinde, in prima faza, alocarile financiare la nivel macro, la nivel de Plan Operational, estimat de partea romana, strucutura institutionala pe care Romania o propune pentru a implementa urmatorul cadru finaciar, precum si numarul de programe operationale sectoriale.
Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri