Contractele se pot negocia "la sange", cu redevente de peste 50% in favoarea statului, nu 5-6%. Este o lectie pe care ar trebui sa o stie si guvernantii romani, economistii si mai ales cei implicati in negocierile privind exploatarile de resurse naturale de pe teritoriul tarii.

Canada este a treia tara in lume ca rezerve de petrol, insa provincia Alberta taie fonduri din educatie si sanatate, in timp ce, per total, datoriile externe ale Canadei se ridica la peste 600 miliarde de dolari canadieni*.

Mai mult, Canada este supranumita “Arabia Saudita a Nordului” si totusi statul duce lipsa de cash. Cum se poate ca provincia Alberta, atat de bogata in petrol, sa reduca fondurile scolilor, invatamantului si sanatatii – lucru care se intampla de ani buni si in Romania, in conditiile in care “se scalda” in petrol?

Exemplul pozitiv se afla pe Batranul Continent, mai exact in Norvegia, stat care doar anul acesta se va bucura de un surplus la buget de 44 miliarde de dolari. Tara este doar a 22-a din lume ca rezerve dovedite de petrol si produce cu circa 40% mai putin, comparat cu Canada.

Pe langa surplusul masiv la buget, Norvegia nu are nicio datorie externa si, mai mult, au pusi deoparte 634 miliarde de dolari intr-un sistem de pensii private recunoscut pe plan mondial. Se estimeaza ca fondul va avea o valoare de o mie de miliarde de dolari pana in 2020.

Mai simplu spus, Norvegia “se tavaleste” in bani si sectorul numarul unu aducator de venituri este chiar exploatarea, producerea si exportul petrolului si a gazelor naturale.

Sunt multe diferente intre Norvegia si Canada, diferente care pot explica de ce Norvegia este atat de bogata si Canada nu atat cat ar putea.

Una dintre diferente este extrem de vizibila si, de aici, pot invata si alesii Romaniei: redeventele pe care le primesc statele in cauza. Redeventele reprezinta sumele de bani pe care guvernele le cer companiilor de exploatare pentru permisiunea de a extrage bogatiile naturale ale subsolului.

Norvegia cere companiilor internationale circa 70% din profiturile rezultate pentru drepturile de a extrage si a vinde petrolul norvegian. Practic, pentru fiecare 100 de dolari pe care companii precum ExxonMobil sau British Petroleum ii obtin in Norvegia, guvernul statului in cauza primeste 70 de dolari. Acesti bani, ulterior, se intorc sub forma de investitii catre populatia Norvegiei.

Un director al Ministerului Energiei si Petrolului din Norvegia a explicat foarte bine filozofia tarii in ceea ce priveste exploatarea acestei bogatii naturale. “Statul [Norvegian] opereaza pe principiul ca firmele internationale ofera ajutor in exploatarea resurselor naturale dar, intr-un final, petrolul apartine natiunii”.

De cealalta parte, guvernul canadian nu are niciun fel de redeventa asupra profitului pe care companiile extractoare de petrol il fac in Alberta, ci doar guvernul provincial din Alberta are. In 2009, guvernul provincial din Alberta a atras insa mai multe venituri din jocuri de noroc si casino-uri decat din redeventele petroliere.

In anii recenti, guvernul din Alberta a colectat circa 5% redeventa din extragerea petrolului (calculele sunt complexe, dar, per total, suma ajunge la aceasta pondere).

Practic canadienii nu primesc sumele pe care le-ar merita pentru bogatiile lor naturale, mostenite. Companii precum ExxonMobil, care anul trecut a facut circa 104 milioane de dolari/zi din exploatarile globale, extrag petrolul din solul canadian si il vand apoi, canadienii alegandu-se cu foarte putini bani, dar mari probleme ecologice si scurgeri toxice care se infiltreaza in sol si apoi in ape. Parte din redeventa se scurge in incercarea de a mentine natura cat mai intacta si spre populatie se duc foarte putini bani, in final.

Este o afacere buna daca esti ExxonMobil. O afacere extrem de daunatoare si gaunoasa pentru canadieni.

Solutia este una simpla: taxeaza mai mult companiile care, pana la urma, vor sa profite de bogatiile solului statului tau. Politicienii, desigur, vor spune ca lucrurile nu sunt atat de simple dar exemplu sta Norvegia – se poate. Si companiile extractoare sunt tot acolo, facand profit, adevarat, mai mici decat in Canada, dar fiind profitabile si, mai mult, investind mai mult ca niciodata.

Si acum, la Romania

Reprezentantii tarii s-au batut cu pumnii in piept pentru ca au ridicat redeventa exploatarilor de la Rosia Montana la 6%, similar cu redeventele primite de Canada. Este suficient sa ne uitam la ce se intampla in acea regiune, pentru a observa ce ar putea urma si in Romania daca proiectul va primi aprobare.

Ironic este, poate, faptul ca statul din America de Nord si-a invatat lectia (pe romaneste, “a incasat-o”) si acum incearca aceeasi strategie si in Romania, prin compania controlata de canadieni, Gold Corporation.

Daca acest contract ar fi fost negociat “la sange”, si Romania s-ar fi putut afla acum in situatia Norvegiei: redevente de peste 50%, exploatari ecologice, bogatiile solului reinvestite in infrastructura de care avem atata nevoie pentru a atrage investitii straine si astfel, roata s-ar fi invartit si aici.

*1 dolar american = 1,04 dolari canadieni
Sursa foto

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Alex Goaga
Alex Goaga scrie despre antreprenoriat, new media si IT&C de peste sase ani, visand (in timpul liber!) la viitoarele holograme portabile “tip Star Wars”. Pasionat de citit (benzi desenate printre altele) .

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri