Ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, a confirmat, ieri, majorarea deficitului bugetar de la 0,9% la 2,5%. "Este o decizie luata pe o analiza serioasa impreuna cu specialistii BNR", a declarat Vladescu. Reactia directa a Bancii Nationale la recenta decizie a Guvernului a fost sporirea restrictivitatii politicii monetare.

Astfel, Consiliul de Administratie al BNR a decis majorarea dobanzii de politica monetara si respectiv marirea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei cu scadenta mai mica de doi ani de la 16% la 20%. "Majorarea cheltuielilor guvernamentale va amplifica suplimentar presiunile exercitate de cererea interna, atat asupra deficitului extern, cat si asupra inflatiei, ceea ce impune sporirea restrictivitatii politicii monetare", a declarat, in urma cu doua zile, guvernatorul Mugur Isarescu. Majorarea deficitului bugetar este cu atat mai "periculoasa" pentru tinta de inflatie in conditiile in care cererea a crescut accentuat pe toate componentele ei. Creditul neguvernamental in lei a avansat intr-un singur an (mai 2005-mai 2006).

Acceptand nevoia de investitii in infrastructura in perspectiva integrarii europene, Banca Nationala loveste direct in creditarea in moneda nationala dupa ce, in doua randuri, a "ajustat" finantarile in valuta. Dubla majorare a rezervelor valutare minime impuse bancilor a avut ca efect direct reducerea ponderii creditelor in valuta de la aproape 70% la sub 50% din totalul creditarii.

Ajutat prin reducerea ratei rezervelor minime obligatorii la pasivele in lei (de la 18 la 16%) creditul in moneda nationala "si-a luat-o in cap", potrivit guvernatorului Isarescu. Si astfel, dupa ce s-a multumit sa " maraie", Banca Centrala a muscat direct din finantarile in lei, obligata si de masurile recente ale Executivului. Creditul in lei poate fi astfel considerat o "victima" a integrarii.

Avem nevoie de infrastructura europeana

In Romania nevoile depasesc cu mult posibilitatile, a declarat, ieri, Vladescu. Ministrul considera ca majorarea deficitului este o masura mai mult decat necesara in contextul aderarii la Uniunea Europeana. "Trebuie sa actionam acum. Romania are nevoie de infrastructura europeana", a declarat Ministrul Finantelor, care a adaugat ca, in conditiile in care procesul de dezinflatie se va mentine in parametrii satisfacatori, investitiile vor continua.

In aceeasi ordine de idei, guvernatorul BNR considera ca masura executivului are doua componente care vor ajuta BNR sa isi asume riscurile unei astfel de decizii. Astfel, orientarea banilor catre investitii si obtinerea lor din resurse interne sunt decizii care ar putea atenua efectele majorarii deficitului asupra parametrilor macroeconomici (inflatie, deficit de cont curent).

"In conditiile in care banii rezultati din majorarea deficitului bugetar vor fi orientati catre investitii in infrastructura si nu catre salarii masura poate fi suportata mai usor", considera si viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu.

Excedent de lichiditati

"Avem resurse financiare excedentare. BNR sterilizeaza zilnic 6 miliarde de euro", a declarat, ieri, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. De altfel, Ministerul Finantelor a amanat in doua randuri licitatia pentru o emisiune de obligatiuni motivand decizia tocmai prin aceea ca trezoreria inregistreaza un excedent. Isarescu a declarat in urma cu doua zile ca Banca Centrala va continua procesul de "sterilizare substantiala".

Efecte posibile

Pana acum Banca Centrala si-a orientat atentia in principal pe creditul in valuta. Majorarea ratei rezervei minime valutare mai intai la 35 si apoi la 40% a avut efecte imediate asupra finantarilor in euro si dolari. Devenite costisitoare, creditele in valuta nu au mai avut randamente substantiale, unele banci renuntand chiar la aceste produse.
Gandita ca o masura pentru limitarea consumului, prima majorare a rezervei minime a produs reactii chiar mai importante decat se astepta Banca Nationala.

Astfel, daca prima majorare a rezervei minime impuse a dus la reducerea aproape de zero a ratei de crestere pentru creditele in valuta, ultima masura a determinat Volksbank sa renunte la creditele in valuta. In aceste conditii, creditul in valuta a devenit din ce in ce mai scump, deci mai putin profitabil. Per ansamblu, finantarile in moneda europeana si americana au scazut, sub 50% din totalul creditarii. Aceleasi efecte s-ar putea vedea si in cazul creditului in lei.
Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri