"Guvernul si-a asumat un risc cu un deficit bugetar mai mare, bazat pe faptul ca datoria publica este mica, aderarea la Uniunea Europeana se apropie si, de aceea, vor fi bani ce vor veni de la UE ca fonduri de aderare. Exista doua riscuri in legatura cu acest fapt. In primul rand, se va inrautati balanta macroeconomica in raport cu deficitul de cont curent si inflatie. Iar al doilea risc pe care il putem vedea daca va avea loc o crestere prea rapida a cheltuielilor guvernamentale, este acela de a se dovedi ca eficienta cu care se cheltuiesc banii nu este foarte buna, prin urmare irosirea banilor trebuie prevenita", a spus Isarescu.
Acesta a explicat ca BNR s-a exprimat in ultimul an si jumatate, ca procesul deflatiei este sub presiune si intampina un risc ridicat, "mai ales daca cota-parte a guvernului devine mai mare".
"Noi am spus toate acestea intr-o maniera preventiva asa ca, in momentul in care guvernul a luat aceasta decizie de a mari deficitul bugetar, si noi intentionam sa continuam sa aparam scopul nostru de deflatie”, a adaugat Isarescu, subliniind ca rezervele minime obligatorii pentru leu vor fi crescute.
"Aceasta este o masura extrem de puternica", a mentionat guvernatorul BNR.
Isarescu a mai spus ca a cerut guvernului sa isi pastreze angajamentul de a folosi 80 procente din cheltuielile aditionale numai pentru investitii ce au ca scop integrarea in UE si educatie si sa se asigure ca nu vor realoca aceste sume spre alte proiecte ce ar putea stimula consumul, daca nu ajung sa fie cheltuiti pe investitiile planificate. O alta conditie ceruta de Isarescu a fost folosirea banilor din resurse interne pentru proiectele de investitii si evitarea imprumuturilor prin emitere de obligatiuni internationale pentru ca banca centrala sa nu fie nevoita sa sterilizeze si mai mult numerar.
"Guvernul trebuie in mod categoric sa respecte cele doua conditii daca doreste sa mentina acest deficit bugetar mare. Acest lucru inseamna de asemenea, ca bancile din Romania au o buna ocazie de a trece de la dezvoltarea imprumutului comercial non-guvernamental, la reluarea imprumutului guvernamental ce este la un nivel scazut", a precizat Isarescu.
"Noi evaluam la aproximativ 1,8 miliarde de Euro surplusul monetar ce provine dintr-un deficit bugetar mai mare, in comparatie cu tinta initiala de 0,5 procente din PIB. Avem nevoie, de asemenea, ca guvernul sa isi mentina planul de a nu creste salariile", a conchis guvernatorul bancii centrale.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
