Lumea se indreapta cu pasi repezi poate spre cea mai mare criza internationala de la 1962 incoace, cand proiectilele nucleare sovietice transportate in Cuba de catre rusi au generat tensiuni intre Statele Unite si Uniunea Sovietica, iar cele doua mari puteri au ramas "blocate" intr-o stare de iminenta confruntare nucleara timp de 13 de zile.

La mijlocul lunii octombrie a anului 1962, avioanele americane de spionaj au descoperit baze sovietice in Cuba, unde URSS asambla rachete ce ar fi putut lovi orice oras american. In timpul urmatoarelor sase zile, criza a crescut pana la punctul in care era gata sa izbucneasca un razboi nuclear intre cele doua super-puteri. Statele Unite au instituit si o blocada navala in jurul Cubei, pentru a impiedica navele sovietice sa mai transporte armament pe insula si avioane de vanatoare americane survolau in apropierea spatiului aerian societic, gata oricand de atac.

Criza s-a aplanat atunci cand Hrusciov, liderul URSS, a acceptat sa retraga rachetele, iar Kennedy a promis ca nu va invada Cuba si sa dezarmeze, in secret, bazele de rachete din Turcia, insa la o data ulterioara, pentru a preintampina protestele Turciei, un membru-cheie al NATO.

Dar, momentul cel mai periculos, despre care nici Kennedy si nici Hrusciov nu au stiut, al perioadei de tensiuni politice din Est si Vest, cunoscuta drept Razboiului Rece (1947-1989) s-a desfasurat pe 27 octombrie 1962, cand un submarin sovietic inarmat cu un focos nuclear care s-a apropiat prea mult de blocada navala impusa in jurul Cubei a fost "intampinat" de o nava de patrulare americana.

Desi lansarea proiectilelor era conditionata de ordinele primite de la Kremlin, comandantul submarinului nu reusise sa comunice cu Moscova de mai bine de 24 de ore si sub tensiune, convins ca la suprafata razboiul a inceput deja, ar fi dat comanda ca echipajul sa se pregateasca de confruntare. Un ofiter cu capul limpede l-a convins insa sa astepte instructiuni de la Moscova, inainte de declansarea unui atac nuclear si implicit a celui de-Al Treilea Razboi Mondial.

Alta "tabla de joc", aceiasi "jucatori"

Astazi, Rusia se afla intr-un dezavantaj strategic enorm, inconjurata de baze militare americane, iar scutul antiracheta amplasat recent in Romania (prin care Washington-ul a dorit sa reasigure fostele state satelit ale Uniunii Sovietice) a reintrodus, de asemenea, un soi de Razboi Rece intre Rusia si tarile occidentale. De altfel, nimeni nu crede cu adevarat ca exista o posibilitate ca Iranul sa atace Europa, pentru ca rachetele sale nu pot ajunge la Europa de Vest.

Tensiunile au luat amploare intre Moscova si Occident, dupa ce Parlamentul rus a autorizat o interventie militara a Rusiei in Ucraina, iar Moscova a decis mobilizarea de militari in Crimeea, unde se afla Flota rusa a Marii Negre. Ucraina, la randul sau, s-a declarat, duminica, "in pragul catastrofei", ca urmare a acestei "declaratii de razboi" a Rusiei si pare sa piarda rapid controlul in Peninsula Crimeea, ocupata in weekend de forte militare pro-ruse.

Lupta dintre Orient si Occident a cuprins insa intreaga regiune a Marii Negre in ultimii ani, adesea cu implicatii militare, dar si cu mize energetice: cea mai mare parte a gazului rusesc exportat in Europa tranziteaza Ucraina. Situatia din Ucraina, unde o administratie pro-europeana a preluat interimatul la Kiev, arata ca Moscova este deja pregatita sa raspunda cu furie extinderii prezentei NATO in aceasta zona care anterior fusese in intregime in sfera sa de influenta. "Conflicte inghetate" si in Georgia, Azerbaidjan sau Republica Moldova sunt gata, de asemenea, sa erupa in adevarate razboaie de secesiune si in fiecare dintre cazuri miscarile militante par sa aiba sprijinul rus.

Ne aflam in contextul unui nou Razboi Rece, iar de aceasta data, nu este clar de care parte va fi fiecare natiune, fiecare regiune, fiecare om: la fel ca in timpul precedentului conflict dintre Washington si Moscova, regiunea Marii Negre a devenit un teren disputat fara incetare, care face obiectul unor schimbari de influenta. In ultimii ani, conflictul a fost cel mai vizibil in Ucraina, acum aproape de secesiune, de o parte si de alta a raului Nipru, unde alegerile au fost o confruntare dramatica intre fortele sprijinite de Rusia si miscarile democratice sprijinite de Occident.

De ce liderii de la Washington si Moscova isi consacra atat de mult timp, bani si armament pentru o fasie de coasta care anterior era lasata intr-o obscuritate periculoasa? Are de-a face cu faptul ca Georgia, Turcia, Armenia si Azerbaidjan sunt chiar la granita cu Iranul si exista o dorinta foarte puternica de a avea natiuni loiale si instalatii militare in regiunea care inconjoara aceasta zona de conflict constant? Raspunsul oferit de presedintele Vladimir Putin, omologului sau american, Barack Obama, este evident in aces sens: "Rusia isi rezerva dreptul de a "proteja interesele sale si populatia rusofona" in caz de "violente" in estul Ucrainei si in Crimeea.".

Crimeea, centrul intereselor strategice ale Rusiei

Noul punct fierbinte in criza din Ucraina, Peninsula Crimeea reprezinta centrul intereselor strategice ale Rusiei, care si-a asigurat influenta asupra Caucazului si vestului Europei prin Flota Marii Negre si baza militara de la Sevastopol, unde sunt dislocati 10.000 de soldati rusi. Crimeea, care s-a aflat sub ocupatie turceasca, a fost cucerita de catre Rusia la sfarsitul secolului al 18-lea. Ea a apartinut initial Rusiei, in cadrul fostei Uniuni Sovietice, dupa care a fost alipita Ucrainei, in 1954.

Dupa dizolvarea fostei Uniuni Sovietice, din 1991, Rusia si Ucraina s-au infruntat in mai multe randuri pe tema impartirii Flotei la Marea Neagra, in prezent Moscova folosind-o "mai degraba pentru a-si intimida vecinii mici decat pentru a purta un razboi adevarat.

Parlamentul ucrainean a votat vineri o rezolutie care cere Statelor Unite si Marii Britanii sa ii garanteze suveranitatea dupa preluarea controlului a doua aeroporturi din Crimeea de catre persoane inarmate. Rusia, SUA si Marea Britanie s-au angajat in 1994, prin Memorandumul de la Budapesta, sa acorde garantii privind securitatea si integritatea teritoriala a Ucrainei, in schimbul renuntarii la arsenalul nucleare de catre Kiev, dupa prabusirea fostei URSS, din care facea parte.

In afara de bazele din Crimeea, in strainatate Rusia mai este prezenta in Cuba, dar aceasta prezenta nu poate fi considerata o baza, si la Tartus, in Siria. Rusii nu au alte baze in strainatate, in afara celor de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Marius Alexandru Stanciu
Absolvent al Facultatii de Economie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti si al unui program de Master, cu specializarea Economie Europeana, sustinut in aceeasi institutie, Marius Alexandru Stanciu dispune de o experienta jurnalistica de peste 12 ani, dobandita in cadrul redactiei Wall-Street.ro si acopera din punct de vedere editorial evenimente si interviuri din piata imobiliara, piata asigurarilor si pensii private.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri