Decretul de promulgare a Legii privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa a fost semnat, marti, de presedintele Traian Basescu, dupa ce, vineri, Curtea Constitutionala a motivat decizia in privinta constitutionalitatii legii, in urma sesizarii facute de PNL.
Legea privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa a fost fost atacata la Curtea Constitutionala, in 22 aprilie, de grupul parlamentar al PNL din Camera Deputatilor, parlamentarii sustinand ca legea ar incalca liberul acces la justitie si proprietatea, ar introduce o discriminare si poate afecta industria, informeaza Mediafax.
Sesizarea PNL viza 15 articole din proiectul de lege. Deputatul PNL Theodor Nicolescu declara atunci ca prin accesul la buletinul procedurilor de insolventa, pe internet, se poate vedea daca s-a admis o cerere de deschidere a procedurii de insolventa sau ca exista un raport al administratorului judiciar, insa nu exista niciun fel de detaliu gratuit cu privire la ce s-a discutat si s-a dispus in cauza respectiva.
Lipsa de transparenta la nivel de judecatori
"Din punctul nostru de vedere, aceasta este o grava incalcare a accesului la justitie, pentru ca fiecare cetatean, pentru a putea participa la procedura, trebuie sa stie despre ce este vorba in acea procedura, trebuie sa vada citatia, trebuie sa vada subiectele care se discuta la adunarea creditorilor. Pentru a ataca hotararile judecatoresti, trebuie sa le cunoasca, or hotararile judecatoresti se publica numai pe buletinul procedurilor de insolventa", sustinea deputatul PNL Theodor Nicolescu, mentionand ca accesul este in prezent doar contra cost.
Citeste si:
Un alt subiect contestat de PNL privea introducerea posibilitatii ca administratorul judiciar provizoriu sa poata sa faca vanzari din patrimoniul societatii pentru a acoperi cheltuielile de procedura.
"Legea nu spune in ce constau aceste cheltuieli de procedura (...) Daca pentru a publica la Registrul Comertului ceea ce a decis instanta cu privire la deschiderea procedurii e nevoie de bani, nimic nu-l opreste pe administratorul judiciar sa vanda cel mai valoros activ al societatii respective, pentru ca nu exista niciun criteriu de stabilire a ce se scoate la vanzare. Daca societatea respectiva ar avea un singur activ, il vinde ca sa plateasca la Registrul Comertului. E o procedura care scapa controlului creditorilor, care scapa controlului judecatorului, pentru ca acolo se spune ca intentia de a vinde se publica in buletinul procedurilor de insolventa si poate fi contestata numai in trei zile de la publicare", explica Nicolescu.
Citeste si:
Deputatul PNL mentiona ca in cazul in care debitorul este de rea credinta, legea ii permite acestuia prin intermediul administratorului judiciar, sa ascunda o parte din averea societatii. "Noi spunem ca aceasta este o incalcare a dreptului de proprietate si a creditorilor si a debitorilor", afirma Nicolescu.
Legea, periculoasa pentru Oltchim
Un alt argument invocat de deputatul PNL la acel moment, in sustinerea neconstitutionalitatii legii, privea faptul ca este lasat debitorul la mana furnizorilor de energie, de gaze, si de alte produse esentiale pentru functionarea societatii.
"Dau exemplul Oltchim. Daca Oltchim ar intra in procedura insolventei, pe legea asa cum a fost votata in Camera Deputatilor, dupa 90 de zile neputand evident sa acopere cheltuielile cu electricitatea si cu gazele, ar trebui sa-si inchida activitatea. Ar trebui ca miile de oameni care lucreaza acolo sa plece acasa, iar o eventuala repunere in functiune ulterioara ar fi extrem de costisitoare. Cu alte cuvinte, Oltchim ar intra in faliment in 90 de zile daca i s-ar aplica aceasta lege", spunea deputatul PNL.
Citeste si:
Deputatul PNL Alina Gorghiu preciza ca un alt argument al neconstitutionalitatii ar fi continut in avizul Consiliului Legislativ, respectiv faptul ca Guvernul nu a prezentat un studiu de impact. Ea mentiona ca un alt aspect sesizat de Consiliul Legislativ piveste faptul ca era utila completarea proiectului cu insolventa regiilor autonome si a cea a unitatilor administrativ teritoriale, astfel incat acestea sa nu fie lasate pe seama unor amendamente care sa fie adaugate ulterior.
Discriminare: persoane fizice versus persoane juridice
Deputatul PNL reclama inclusiv faptul ca nu este prevazuta insolventa persoanelor fizice, fapt care este o discriminare in raport cu persoanele juridice. In 21 mai, Curtea Constitutionala a decis ca Legea privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa este constitutionala, respingand sesizarea PNL.
Citeste si:
Pe 17 iunie, la aproape o luna de la decizia Curtii Constitutionale, premierul Victor Ponta i-a cerut presedintelui Curtii Constitutionale, Augustin Zegrean, sa ii trimita presedintelui Basescu motivarea deciziei privind Legea Insolventei, declarata constitutionala, pentru ca actul sa poata fi promulgat.
Ponta a transmis o scrisoare presedintelui Curtii Constitutionale, Augustin Zegrean, in care arata ca netransmiterea catre presedintele Traian Basescu a deciziei privind Legea insolventei, procedura care sa permita promulgarea actului, genereaza neincasarea unor venituri.
Premierul Ponta acuza existenta unei "neglijente grave" pe traseul CC-Presedintie si a unui "circuit de interese" care blocheaza Codul insolventei.
"Deci au trecut cateva luni in care evazionistii s-au bucurat foarte tare. S-a aprobat prin Parlament, dar a fost contestata de colegii liberali, adica exact cei care facusera OUG cand erau la guvernare. Am inteles si asta. Au trecut patru saptamani, se implinesc poimaine, de cand CC in unanimitate a respins contestatia PNL si totusi Codul insolventei nu este promulgat. Eu pot sa cred aici ori ca este vorba despre o neglijenta grava, pentru ca sunt patru saptamani in care noi nu putem sa incasam bani la bugetul de stat, fie ca e ceva mult mai rau decat atat", preciza Ponta, aratand ca presedintele Traian Basescu spune ca nu poate promulga legea pentru ca nu a primit motivarea de la CC, in timp ce CC precizeaza ca nu a avut timp sa scrie motivarea.
Citeste si:
Ponta a mai spus ca atat el personal cat si ANAF cauta in fiecare zi legea in Monitorul Oficial ca sa o aplice si sa stranga bani la buget. In replica, Augustin Zegrean a raspuns ca motivarea deciziei din 21 mai se redacteaza in 30 de zile.
Pe 18 iunie, Curtea Constitutionala a motivat decizia din 21 mai prin care a constatat ca este constitutionala Legea privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa. Potrivit Constitutiei, din momentul in care primeste legea pentru promulgare, seful statului are la dispozitie 20 de zile pentru a lua o decizie. Acesta o poate promulga, poate cere Parlamentului reexaminarea actului normativ sau poate ataca, la randul sau, actul normativ la Curtea Constitutionala.
Proiectul de lege privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa a fost adoptat, pe 15 aprilie, de Camera Deputatilor, for decizional, cu 212 voturi "pentru", 111 voturi "impotriva" si 8 abtineri.
Citeste si:
Ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc, a sustinut, atunci, in plenul Camerei Deputatilor, ca proiectul de lege este un important pas inainte, pentru ca vine in sprijinul mediului de afaceri, punandu-i la indemana instrumente mai eficiente de recuperare a creantelor, propune solutii de prevenire a abuzurilor in procedura, din partea debitorului sau a creditorului si masuri pentru un proces derulat intr-un termen rezonabil.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
