Plusuri si minusuri in economie: la ce se asteapta economistii in aceasta toamna "nebuna"

Economistii chestionati de wall-street.ro imediat dupa publicarea datelor INS cu privire la performanta economiei in T2 au pus in balanta riscurile si surprizele pozitive care se prefigureaza in economie la inceputul unei toamne "nebune", cu alegeri prezidentiale si cu o recesiune tehnica de abia declarata. Balanta a inclinat in favoarea riscurilor (-), dar se gasesc totusi si cateva plusuri (+). Care au fost primele reactii ale economistilor si ce asteptari au pentru finalul de ani si inceputul anului viitor?

WALL-STREET.RO organizeaza constant intalniri cu cei mai importanti oameni din industrii-cheie, intr-un efort asumat de sprijinire a pietelor, de educare si crestere a transparentei in economie. Jurnalistii wall-street.ro au discutat miercuri, imediat dupa publicarea informatiilor detaliate referioare la produsul intern brut (PIB) pe al doilea trimestru, cu Ionut Dumitru - economistul sef al Raiffeisen Bank, Andrei Radulescu - economist Banca Transilvania, Catalina Molnar - economistul sef al UniCredit Tiriac Bank, Vlad Muscalu - economistul sef al ING Bank si Gabriel Sincu - director executiv in cadrul departamentului de taxe al EY Romania. Intalnirile wall-street.ro au loc la cafeneaua Van Gogh.

⁺Productia agricola mai buna decat se estima

"Pentru mine a fost o surpriza placuta cand am vazut cifrele de recolta pentru grau, desi erau pareri impartite cu privire la impactul conditiilor meteo. Faptul ca productia este oarecum similara cu cea de anul trecut inseamna ca impactul asupra PIB-ului va fi ceva mai mic, avand in vedere ca estimarile aratau o contributie puternic negativa a agriculturii, de aproximativ 0,8 puncte procentuale. Pe partea de porumb sunt estimarile mai tarzii ale Comisiei Europene care sunt rezonabile", a spus Vlad Muscalu.

Citeste si:

Asa ca, poate mai comprimam putin contributia negativa de la agricultura. Va mai ajuta pe termen scurt PIB-ul, dar pe termen lung nu va conta - Vlad Muscalu, economist sef ING Bank.

Pe de alta parte, Ionut Dumitru atrage atentia de un paradox. "Desi productia agricola este relativ buna fata de asteptari, atunci cand discutam de PIB-ul real, contributia agriculturii este puternic pozitiva, dar daca vorbesti cu agricultorii o sa zica ca cifrele lor financiare sunt mai proaste. Calitatea productiei este mai slaba si in acelasi timp preturile au scazut foarte mult, ceea ce inseamna ca, desi un agricultor si-a dublat productia de la 1.000 kg la hectar la 2.000 kg la hectar, pe PIB se vede o crestere puternica, dar daca pretul a scazut de la un leu la 50 de bani - cum s-a intamplat acum un an cu pretul la grau - pe cifrele financiare ale fermierilor nu se vede nimic, ba din contra au costuri mai mari".

Citeste si:

^- Incetinirea exporturilor

Catalina Molnar, economistul sef al UniCredit Tiriac Bank, subliniaza ca exporturile incetinesc si cresc importurile, chiar daca pe datele anuale contributia exporturilor nete in PIB este inca pozitiva. "S-ar putea ca in partea a doua a anului contributia sa devina negativa. Anul trecut exporturile cresteau foarte mult datorita productiei Dacia, care a recastigat unele piete, si in plus datorita maririi capacitatilor de productie, cu predilectie tot in sectorul auto", a declarat Molnar.

In 2014, chiar daca capacitatile de productie raman la acelasi nivel, evident ca rata de crestere nu va mai fi aceeasi si exista riscul inversarii ritmului.

^- Cererea externa si riscul geopolitic

Economistii iau in calcul ca, in 2014, cererea externa ar putea deveni un factor negativ in PIB, dupa ce anul trecut era un factor pozitiv, in contextul in care riscurile geopolitice cauzate de criza din Ucraina s-au suprapus cu fragilitatea economiilor din zona euro, unele dintre aceastea revenint in recesiune tehnica.

Citeste si:

Pe de alta parte, Gabriel Sincu, consultant fiscal si director executiv in cadrul EY Romania, crede ca situatia geopolitica din Ucraina ar putea deveni o oportunitate pentru Romania. "Nu se mai duc in Ucraina investitiile care cauta forta de munca ieftina si se opresc aici, la noi, la marginea Europei. Am clienti ale caror obiective de productie au fost crescute in Romania, tocmai din cauza Ucrainei", a spus Sincu.

Economistul Bancii Transilvania, Andrei Radulescu, avertizeaza ca sunt sanse mici ca problemele din Ucraina sa se rezolve prea curand, pentru ca aceasta este "o problema istorica", fiind si un conflict intre doua mari puteri cu ratiuni economice la mijloc. Pe de alta parte, Radulescu crede ca, desi indicatorii din zona euro sunt in decelerare, iar economia zonei euro nu merge spre acea estimare de crestere anuala de 1%, acest lucru nu este neaparat un factor negativ pentru economia romaneasca, pentru ca ultimii ani de criza ne-au aratat ca exista o cerere de substitutie, iar consumatorii europeni inlocuiesc unele produse scumpe cu produse romanesti mai ieftine.

Citeste si:

⁺ Statul ar putea relua investitiile publice

Andrei Radulescu se asteapta ca statul sa dea drumul la cheltuieli, avand in vedere ca la 7 luni deficitul bugetar este de numai 0,2% din PIB. "Dupa contractia severa din primele 7 luni ale anului, eu consider ca a fost un joc. Au scazut cheltuielile in prima parte a anului, ca sa aiba spatiu de manevra in ultimele luni din an, cand sunt si alegerile prezidentiale", a spus Radulescu.

Cu toate acestea, avand in vedere dinamica investitiilor publice din 2011 pana in prezent, ceilalti economisti nu sunt la fel de convinsi ca statul "va arunca cu bani" in aceasta toamna, fie ea si electorala. In 2011, investitiile publice erau la nivelul de 23 miliarde lei, pentru ca in 2012 sa coboare la 19 miliarde de lei, la 17 miliarde lei in 2013 si la doar 5 miliarde de lei dupa primele 6 luni din acest an.

Citeste si:

^- Reducerea CAS cu 5 puncte procentuale

Cu toate ca o reducere a fiscalitatii este in general un lucru pozitiv, Gabriel Sincu ar plasa aceasta masura mai degraba la riscuri pentru economie, pentru ca rezerva de deficit bugetar s-ar putea duce chiar in aceasta directie. "Vorbim si de cateva milioane de bugetari la care statul va scoate mai putini bani din buzunar datorita reducerii CAS, insa efectul per total va fi negativ. In conditiile in care nu se face o reforma adevarata a contributiilor sociale, sa scapam de problemele de taxare a microintreprinderilor, PFA-urilor si drepturilor de autor, cu siguranta reducerea CAS nu va fi sustenabila", afirma Sincu.

In plus, Ionut Dumitru considera ca efectele de runda a doua din reducerea CAS vor fi semnificativ diminuate si, mai mult decat atat, unele decizii au pus o presiune mare pe investitii, enumerand aici taxa pe constructii speciale, salariul minim, care a crescut de cateva ori, si acciza la carburanti.

Citeste si:

In pofida reducerii CAS, mediul de afaceri nu se va grabi sa faca angajari, atata timp cat nu stiu cum va arata configuratia politicilor economice post-alegeri si, asa cum a aratat istoria, ne putem astepta la surprize neplacute - Ionut Dumitru, economistul sef al Raiffeisen Bank si presedintele Consiliului Fiscal

^- Alegerile pun in asteptare investitiile

"Daca facem apel la istorie, este destul de clar ca in perioadele pre-electorale au fost o serie de cadouri, dar factura s-a platit ulterior. Cel putin mediul de business s-a invatat cu un astfel de tipar. Investitiile straine directe sunt un semnal in acest sens, pentru ca desi suntem la un nivel foarte jos, investitiile straine sunt in scadere la 6 luni", a adaugat Dumitru.

^- Golul bugetar foarte mare, care va trebui acoperit in 2015

Seful Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru, considera ca marea miza este in 2015, cand statul va trebui sa acopere un gol bugetar foarte mare si "fara masuri semnificative la nivelul veniturilor si cheltuielilor bugetul nu se va putea inchide la 1,4% din PIB pe cash", asa cum ne-am angajat in fata UE in cadrul Compactului Fiscal.

"Chiar daca exista anumite voci la nivel european care spun ca ar trebui relaxate constrangerile, mai ales in lumina ultimelor evenimente, probabil ca Romania, fiind prima tara care se va supune Compactului Fiscal, s-ar putea sa aiba o problema, intucat vom fi un exemplu", precizeaza Dumitru.

Astfel, ca sa atingem un deficit structural de 1% in 2015, conform angajamentelor din Compactul Fiscal, trebuie ca deficitul efectiv sa fie 1,4% din PIB pe cash.

^- Esecul in absorbtia fondurilor europene

"Eu cred ca povestea cu investitiile chinezilor arata clar esecul in a absorbi fonduri europene. Nu ai nevoie de nicio China atat timp cat tu ai zeci de miliarde de euro alocati, pe care nici nu trebuie sa ii dai inapoi. Nu poti sa cauti investitori, cand avem banii pe masa, dar nu suntem in stare sa ii luam", a criticat Ionut Dumitru performantele Guvernului in acest domeniu.

Catalina Molnar sustine ca de abia la jumatatea lui 2016 vor intra primii bani europeni din exercitiul financiar 2014-2020. De asemenea, Vlad Muscalu considera ca absorbtia de fonduri structurale va fi urmatorul punct slab pe care se va baza scaderea PIB, iar acest lucru se va observa deja din trimestrul 3 al acestui an.

Urmatorul comunicat al INS cu privire la performanta economica a Romaniei in al treilea trimestru din an - datele semnal - va fi difuzat in 14 noiembrie, exact intre cele doua tururi ale alegerilor prezidentiale.

⁺ Reducerea coruptiei va avea un impact pozitiv

"Daca ne uitam la indicii de competitivitate, Romania sta foarte prost in ceea ce priveste coruptia si faptul ca s-au facut anumite progrese in Justitie si cred ca suntem cu totii constienti de lucrul acesta - avem primele cazuri de evaziune fiscala de dimensiuni mari care ajung in sfarsit pe masa Justitiei - pentru investitori este un lucru pozitiv. Din ce am discutat in ultima perioada cu investitorii straini, cazurile mari de coruptie, foarte cunoscute, au avut o vizibilitate mare si in presa internationala. Cred astfel ca perceptia asupra Romaniei s-a mai imbunatatit", este de parere Ionut Dumitru.

Si Gabriel Sincu saluta faptul ca se intampla ceva si se ancheteaza niste cazuri de evaziune fiscala masiva. Mai mult, consultantul fiscal aminteste si de cazul Astra Romana care a reusit sa castige la Curtea Europeana de Justitie penalitati vizavi de rambursarea TVA. "Lucrurile acestea imping autoritatile fiscale, care isi dau seama ca nu mai sunt chiar stat in stat si ca trebuie sa respecte regulile jocului. Este un semnal bun pentru investitori".

^- Renuntarea la cota unica

Toti economistii prezenti miercuri la Intalnirile WAL-STREET.RO percep renuntarea la cota unica ca un risc mare pentru evolutia economiei si cu o probabilitate destul de ridicata de a se concretiza dupa alegerile prezidentiale, cand vom avea un nou presedinte si, cel mai probabil, un Guvern complet schimbat.

Exista pericolul modificarii intregului pachet fiscal-bugetar, respectiv renuntarea la cota unica, un risc pentru 2015 si 2016

WALL-STREET.RO te provoaca sa comentezi. Care crezi ca sunt sansele ca, de la inceputul anului viitor, sa fie eliminata cota unica si sa revenim la impozitarea progresiva?