Reducerea veniturilor din fonduri UE cu doar 300 milioane lei, la rectificare, este insuficienta, intrucat ar presupune intrari lunare de 2,46 miliarde lei in ultimele 4 luni, dublu fata de cea mai buna luna din an, desi la cofinantare au fost taiate 2,45 miliarde lei, transmite Consiliul Fiscal.
"Reducerea estimarilor de venituri la acest capitol cu doar 300 de milioane de lei apare drept insuficienta din perspectiva asigurarii verosimilitatii nivelului anual proiectat, in conditiile in care in vederea convergentei catre acesta, intrarile lunare medii in ultimele patru luni ale anului ar trebui sa fie de circa 2,46 miliarde lei, nivel aproape dublu comparativ cu cel inregistrat la nivelul lunii august 2014, in care s-a inregistrat cea mai buna performanta din acest an", se arata in Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul celei de-a doua rectificari a bugetului general consolidat pe anul 2014, potrivit Mediafax.
Analistii apreciaza ca realizarea nivelului anual estimat (de 14,53 miliarde lei) ar reprezenta o premiera din perspectiva istoriei estimarilor bugetare aferente acestui capitol de venituri in Romania, cu atat mai putin verosimila cu cat ecartul dintre realizarile conform executiei la 8 luni si estimarile anuale este mai mare in acest an decat in altii. "Intrarile de fonduri europene estimate sunt preconizate a consemna o reducere de relativ mici dimensiuni (-300 de milioane lei), in timp ce agregatul de cheltuieli contrapartida sufera o revizuire descendenta de un cu totul alt ordin de marime (-2.455 milioane lei), ceea ce in mod evident este de natura sa conduca la o contributie semnificativa in sensul revizuirii descendente a deficitului bugetar", se arata in document. Consiliul Fiscal a identificat doua explicatii in aceasta situatie, solicitand Ministerului Finantelor Publice o clarificare.
Citeste si:
In primul caz, reducerea consemnata la nivelul veniturilor din fonduri post-aderare corespunde abandonarii unor proiecte de investitii pentru care cuantumul de cheltuieli neeligibile reprezinta circa 87% din valoarea proiectului,ceea ce, desi teoretic posibil, pare improbabil. In al doilea caz, reducerea consemnata de cheltuieli este rezultatul utilizarii unui tampon (rezerve) de cheltuieli inclus in constructia bugetara initiala in vederea incadrarii in tinta de deficit in eventualitatea unor evenimente neprevazute care, desi o dovada de prudenta, apare drept indezirabil din perspectiva constructiei unui buget transparent. "In ipoteza unui buget construit de jos in sus, pornit de la proiecte concrete, asa cum ar trebui sa fie cazul mai ales in ceea ce priveste obiectivele de investitii cu finantare europeana, ar trebui sa fie imposibila atragerea unui volum dat de fonduri europene in lipsa unor cheltuieli de cofinantare corespunzatoare, incluzand aici atat cofinantarea standard ceruta de Comisia europeana cat si cheltuieli neeligibile al caror cuantum difera in functie de natura fiecarui obiectiv de investitii in parte", spune Consiliul Fiscal.
Citeste si:
A doua rectificare bugetara prevede rezizuirea negativa a cheltuielilor cu proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile (-2,45 miliarde lei), cu dobanzile (-572 milioane lei) si cu proiectele cu finantare rambursabila (-451 milioane lei). Astfel, comparativ cu nivelurile programate in prima rectificare bugetara, sunt revizuite negativ alocarile pentru cheltuieli de investitii (-2,38 miliarde lei), sumele eliberate fiind utilizate partial pentru suplimentarea unor categorii de cheltuieli curente, in principal a alocarilor pentru cheltuieli cu bunurile si serviciile la nivelul bugetelor locale. Diferenta, la care se adauga economiile realizate din cheltuielile cu dobanzile, este utilizata pentru compensarea impactului asupra veniturilor bugetare al reducerii CAS in vederea asigurarii convergentei cu tinta de deficit. "Consiliul Fiscal apreciaza ca realocarile operate in interiorul categoriei de cheltuieli cu investitiile - in sensul abandonarii unor proiecte de investitii cu finantare europeana nerambursabila ori cu finantare rambursabila, precum si reducerii cheltuielilor destinate lucrarilor de infrastructura rutiera ale CNADR concomitent cu suplimentarea alocarilor de cheltuieli de capital la nivelul bugetelor locale - nu sunt conforme cu principiul alocarii resurselor spre proiecte prioritare, caracterizate de un raport cost-beneficiu cat mai favorabil si cu un impact economic ridicat, mai ales avand in vedere rezultatele exercitiului de evaluare al portofoliului de lucrari de investitii prin prisma acestor criterii realizat in anii precedenti", se preziceaza in opinia analistilor.
Citeste si:
Sursa foto: Shutterstock.com/Bani
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
