Fermierii trebuie sa evite folosirea masinilor agricole agresive (freze, grape, cultivatoare) pentru afanarea si maruntirea solului, care pot ucide organismele din sol si sa-si instaleze alarme pe cositori, din 2007, potrivit proiectului codului de bune practici agricole in ferme
Potrivit proiectului de bune practici agricole in ferme, consultat de NewsIn, este necesar ca solul sa fie permanent acoperit cu vegetatie diferita care sa-i asigure regenerarea si refacerea. In zonele agricole, speciilor salbatice trebuie sa li se asigure spatii de habitat natural, care nu vor fi cultivate, iar cand se foloseste cositul mecanizat, trebuie sa se evite ranirea animalelor si pasarilor, care se ascund in zonele necosite. Acest lucru va fi posibil prin inceperea cositului de la mijlocul campului spre margini si prin dotarea utilajelor cu dispozitive de alarma, precieaza proiectul.
De asemenea, fermierii trebuie sa evite sa efectueze araturile timpurii (iarna - vara) pe solul prea umed intrucat acestea conduc la "compactare" si afecteaza modul de viata al organismelor care traiesc in sol. Ei trebuie sa lase, prin rotatie, suprafete necosite pe pajisti si fanete. Trebuie sa faca parcelari si, la 3-4 ani, sa lase o parcela necosita, pentru reinsamantare naturala.
Fermierii si producatorii agricoli trebuie sa protejeze fauna din preajma zonelor rutiere, a santurilor si canalelor prin evitarea cosirii acestora inainte de cresterea puilor si animalelor tinere, de exemplu pana la sfarsitul lunii iulie. De asemenea, este interzisa arderea ierburilor uscate. De-a lungul cailor rutiere trebuie sa existe garduri vii, copaci si arbusti care sa asigure habitat si hrana pentru fauna salbatica.
Fermierii si proprietarii de teren vor fi obsigati si sa intreprinda actiuni de supraveghere si urmarire a evolutiei, a starii vegetatiei lemnoase din zona de campie, la intervale de doi, trei ani cu ajutorul imaginilor aeriene. Prin toate aceste prevederi, care sunt in conformitate cu directivele UE, se incearca protejarea si conservarea ecosistemelor naturale si implicit a biodiversitatii. Dupa data de 15 august, cetatenii si institutiile interesate pot transmite opinii si sugestii in legatura cu normele prezentate.
Animalele trebuie dezinfectate inainte de a fi ingropate
Fermierii sau orice posesor de animale trebuie sa stropeasca animalele moarte cu un dezinfectant inainte de a le ingropa, iar groapa trebuie sa aiba cel putin un metru, pentru a preveni dezgroparea lor de catre animale. Potrivit proiectului, locul de ingropare va fi situat la cel putin 500 de metri de vatra localitatii si la cel putin 250 de metri de fantani, foraje sau izvoare din care se extrage apa potabila pentru oameni si animale.Carcasele provenite de la animale bolnave trebuie ingropate intregi (cu piele sau blana si cu toate organele interne). Fundul gropii trebuie sa fie uscat, respectiv sa nu fie acoperit cu un strat de apa.
De asemenea, posesorii de animale trebuie sa anunte moartea unui animal medicului veterinar. Nu au voie sa arunce animalele moarte la platforma de gunoi, la platforma de compostare sau intre ruine. Cadavrele care constituie pericol de raspandire a unor boli si surse de poluare a apelor de suprafata sau subterane vor fi arse in unitati specializate (crematorii), aprobate de Agentia Nationala Sanitara Veterinara.
Data integrarii aduce o serie de reguli stricte de protectie a mediului pe care fermierii vor fi obligati sa le respecte. Altfel, nu vor primi subventii comunitare.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
