Bugetul poate avea de castigat daca statul ar controla preturile de transfer

Sume mari de bani ocolesc razant bugetul statului, in fiecare an, si se intorc in bugetele multinationalelor. Metoda folosita: preturile de transfer. Introducerea cotei reduse de impozit pe profit ar putea schimba situatia, doar daca statul isi va intari legislatia si isi va pregati inspectorii fiscali. Preturile de transfer se refera la tranzactiile efectuate intre firme membre ale aceluiasi grup sau cu actionari comuni.

Prin acest sistem, companiile care detin filiale in mai multe tari incearca sa isi minimizeze costurile fiscale prin transferarea profiturilor impozabile. In principiu, exista doua variante de realizare a acestui „obiectiv“ in cazul a doua persoane afiliate aflate in aceeasi jurisdictie fiscala: daca sunt supuse aceluiasi tratament fiscal, se transfera profiturile de la o persoana impozabila catre o alta cu pierderi; daca sunt supuse tratamentelor fiscale diferite, se transfera profiturile la persoana impozabila care are un tratament fiscal mai favorabil, folosindu-se pierderea fiscala de la cealalta. In cazul a doua persoane aflate in jurisdictii fiscale diferite, se foloseste transferarea profiturilor catre jurisdictia fiscala mai favorabila, platindu-se in final impozite mai mici.

„Reducerea cotei de impozitare nu inseamna disparitia operatiunilor de migrare a profiturilor catre state care le impoziteaza si mai putin, desi cu siguranta a mai diminuat numarul acestora“, crede Justinian Cucu, consultant fiscal, Global Tax Management. „Pentru scheme construite deja – societati infiintate in paradisuri fiscale, care au fost utilizate si pana acum pentru a absorbi profituri, diminuarea impozitului pe profit nu inseamna prea mult. In aceste cazuri, oricat de mult ar fi redus impozitul, tentatia ramane“, mai declara Cucu. In schimb, oamenii de afaceri spun ca Romania incepe sa devina „atractiva“ si ca nu este exclus sa asistam la migrarea unor profituri catre tara noastra. „Fiscal, am devenit competitivi. Singurul impediment care ar putea aparea este impredictibilitatea legislativa: azi iti scad taxele, maine cresc accizele si nu se mai stie ce si isi anuleaza tot planul de afaceri“, spune Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri. Insa statul nu se va putea bucura de beneficiile ce ar putea aparea datorita noii conjuncturi daca nu va lua masuri de contracarare a preturilor de transfer.

„Regulile privind preturile de transfer ar trebui sa fie implementate corect si eficient, iar inspectorii fiscali sa fie specializati cu tehnicile de control“, indica Gabriel Biris, consilier, Salans Romania. El considera ca Finantele trebuie sa dezvolte baza de date care sa le permita celor care fac controlul sa compare preturile de transfer pentru bunuri si servicii similare, practicate in conditii de piata libera.

„La nivel international, autoritatile fiscale au introdus legislatii foarte complexe de verificare a operatiunilor, care detaliaza in amanunt modul de alocare a profiturilor obtinute de multinationale. Probabil ca Finantele vor remarca potentialul pe care il are aceasta categorie de tranzactii in a genera venituri suplimentare la bugetul de stat si vor incerca sa controleze domeniul“, conchide Gabriel Sincu, Senior Tax Manager, Haarmann Hemmelrath.

Cum „ajuta“ preturile de trasfer

In Romania, metoda cea mai des intalnita este infiintarea unei microintreprinderi pe langa compania care realizeaza profituri. Acestea sunt transferate de la compania care le realizeaza si unde ar fi fost impozitate cu cota normala catre microintreprindere, unde sunt supuse unei cote mai mici de impozit. Aceasta metoda este folosita in general de firmele de marime mica si medie.

O alta metoda folosita este interpunerea unei entitati offshore intre producator si importatorul din Romania, o buna parte din marja ramanand in offshore.

Urmari

Capital nr. 12 din 24 martie 2005, articolul „OPEC nu reuseste sa opreasca cresterea pretului perolului“. Constatam atunci ca exportatorii au atins limita de productie si ca investitorii se uita nervosi la cresterea cererii. Datorita exporturilor galopante, Rusia nu a reusit sa atinga un grad de inlocuire de 100% a rezervelor sale de titei, noile zacaminte descoperite reprezentand doar 72% din productia din 2004. In 2004, rezervele Rusiei au crescut cu 330 milioane de tone de petrol (2,4 miliarde de barili), in timp ce productia s-a ridicat la 458 milioane de tone. Rusia ocupa locul sapte din lume dupa rezervele de petrol, cu 69 miliarde de barili. Locul intai mondial este rezervat Arabiei Saudite, care conteaza pe 263 miliarde de barili de titei.

In Capital nr. 10 din 10 martie 2005, in articolul „Radu Mazare taxeaza la metru televiziunea prin cablu“, spuneam ca intentia municipalitatii constantene de a taxa metrul de cablu de Internet si telefonie, materializata prin Hotararea nr. 480/2004, adoptata in sedinta de guvern din 23 decembrie 2004, a starnit proteste printre furnizorii de Internet si televiziune prin cablu. Constantin Babus, director al Directiei Administrarea Domeniului Public si Privat din Primaria Constanta ne-a confirmat ca modificarea acestei hotarari se afla pe ordinea de zi a urmatorului Consiliu Municipal. Taxa instituita va fi de 1.000 lei pe metrul de cablu pe luna, si nu pe zi, cum prevedea anterior hotararea.

In numarul 12 din 24 martie 2005, in articolul „Moda impozitelor schimbate de maine“ va prezentam efectele schimbarilor dese si imprevizibile ale legislatiei fiscale asupra mediului de afaceri. Un comunicat al Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Autoturisme arata ca majorarea accizelor pentru autoturisme prin modificarile recente aduse Codului fiscal nu va influenta semnificativ piata auto romaneasca. Prin modificarile la Codul fiscal, s-a introdus o taxa de 1% din valoare pentru masinile noi cu capacitati cilindrice mai mici de 1.601 de centimetri cubi, anterior exceptate. Astfel, vor fi accizate si autoturismele din productia interna. Nivelul accizei pentru autoturismele noi cu capacitati mai mici de 1.601 cmc va fi de 1%, iar pentru cele rulate nivelul a fost majorat de la 1,5% la 2,5%.

---

Te-ar putea interesa si: