Poate ca nu exista un alt proiect rezidential din Romania care sa fi cunoscut atat de multe critici si acuze de ilegalitate de-a lungul timpului decat Greenfield, dezvoltat in proximitatea Padurii Baneasa de catre Impact Developer & Constructor. Cel mai recent scandal in care este implicat dezvoltatorul este legat de utilizarea, deloc legala, de catre locatorii Greenfield a unui drum forestier detinut de Romsilva, care ducea in strada Erou Iancu Nicolae, exact prin mijlocul Padurii Baneasa.
Incadrat pe doua laturi de padurile Baneasa si Tunari, Greenfield Baneasa este cel mai mare proiect rezidential din sectorul 1. Cartierul este situat in apropierea centrelor comerciale din nord, a hub-ului de birouri Pipera - Aviatiei, in apropierea DN1. Greenfield a fost planificat a se dezvolta in mai multe faze, avand ca termen de finalizare anul 2022. Complexul are o suprafata totala de 60 ha si va totaliza peste 6.000 de locuinte. Anual, dezvoltatorul Impact anunta ca ritmul vanzarilor de apartamente ajunge la peste 500 de unitati.
Povestea legata de utilizarea drumului forestier nu este noua, ci din contra se intinde inca de la startul proiectului rezidential, in 2007. Presa a scris ca in aceasta perioada "ilegalitatile" legate de Greenfield au inceput in perioada in care primar era Adriean Videanu, dar au fost continuate si de Sorin Oprescu. Astfel, Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) ar fi decis in 2008 ca drumul forestier si fondul forestier din Padurea Baneasa sunt o prelungire a strazii Vadul Moldovei, artera care trece prin fata Gradinii Zoologice si se opreste la o bariera, venind dinspre strada Erou Iancu Nicolae.
Citeste si:
Intentia dezvoltatorului de a transforma drumul forestier intr-o cale de acces pentru Greenfield reiese si din ultimul Plan Urbanistic Zonal (PUZ) disponibil, ce intre timp a expirat, dar care evidentia acest lucru (noua Strada Vadul Moldovei - apare in dreapta si in josul planului - urma sa cuprinda inclusiv drumul forestier devenind o cale de acces cu sase benzi):
"Potrivit Planului Urbanistic Zonal «Strada Padurea Neagra - Strada Padurea Pustnicu», strada Vadul Moldovei figura ca drum public, fiind o artera de circulatie a sectorului 1, nemodernizata si nesistematizata. Acest PUZ a fost aprobat de consiliul General al Municipiului Bucuresti prin Hotararea de Consiliu nr.131/2005. Strada Vadul Moldovei este extrem de importanta, intrucat face legatura directa catre zona Baneasa-Iancu Nicolae pentru mai mult de 4.000 de oameni. O alta cale de acces este prin Strada Teisani, care insa nu reprezinta cea mai buna solutie pentru rezidentii nostri si care nu poate ramane singura cale de acces", au declarat reprezentantii Impact.
Citeste si:
De fapt, dezvoltatorii Greenfield sunt acuzati ca au creat un drum fictiv, asa-zisa prelungire a strazii Vadul Moldovei, in realitate un drum forestier. Pentru o ilustrare corecta sa comparam cu imaginea din satelit a proiectului (sageata rosie ilustreaza traseul drumului forestier detinut de Romsilva):
.jpg)
Exista totusi un aspect ignorat pana acum de presa in ceea ce priveste constructia cailor de acces in proiectul Greenfield si anume faptul ca in In Expunerea de Motive privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal, apare urmatoarea formulare la pagina 13: "Circulatia perimetrala se va face printr-un drum public nou realizat in prelungirea strazii Vadul Moldovei paralel cu latura estica a amplasamentului PUZ, conform proiectului Primariei Municipiului Bucuresti. Pentru realizarea acestuia S.c. Impact Developer & Contractor S.A. a cedat din proprietatea sa suprafata necesara".
Citeste si:
"Situatia la care faceti referire vizeaza un proiect de prelungire a drumului Vadul Moldovei, conform obiectivului de investitii al Municipalitatii -Strapungerea si supralargirea Strazii Avionului, intre Sos. Pipera si Linia de Centura, prin Drumul Nisipoasa, str. Campul Pipera si Str. Vadul Moldovei, cu pasaj denivelat suprateran peste Calea Ferata Bucuresti - Constanta si pasaj subteran pe sub pista aeroportului Aurel Vlaicu", arata Impact.
Prin acest proiect, spun reprezentantii dezvoltatorului, "Primaria intentiona sa construiasca un drum cu sase benzi, pentru care ar fi avut nevoie sa se extinda pe proprietatea Impact. Impact a fost de acord sa transfere din patrimoniul sau si sa ofere Municipalitatii terenul necesar acestei lucrari de extindere. Proiectul insa nu a mai fost implementat de catre Municipalitate, astfel incat acest transfer nu a mai fost necesar".
Citeste si:
In acelasi timp, Impact afirma ca "Drumul Vadul Moldovei a fost inclus in Planul Urbanistic Zonal astfel incat utilizarea acestuia nu a fost ilegala" si "scoaterea din fondul forestier a unui drum si trecerea acestuia in proprietate publica este o procedura prevazuta de legislatia in vigoare".
Romsilva da in judecata Impact
Regia Nationala a Padurilor Romsilva, nemultumita ca drumul sau din padure a devenit o strada publica, pentru locatarii Impact, deschide proces contra Impact, iar in mai 2008, Tribunalul a dat castig de cauza Romsilva si a anulat partial Hotararea CGMB, scria Adevarul in 2012.
Publicatia citata vorbeste si de un raport al Corpului de Control al Primului Ministru din 2009 care ar fi constatat ca CGMB nu avea nicio competenta in administrarea drumurilor forestiere. In raport ar fi fost semnalate si alte nereguli legate de PUZ-ul Impact, printre care: documentatia PUZ «str. Padurea Neagra - Padurea Baneasa» ar fi fost aprobata cu incalcarea prevederilor Legii 350-2001, fara avizele prevazute de reglementarile tehnice in vigoare si ca de la dosar lipsea si avizul Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Bucuresti, privind autentificarea planului topografic.
Citeste si:
Unul dintre cei mai mari critici ai Impact este Dan Trifu, vicepresedintele fundatiei Ecocivica, care scrie pe Facebook ca dupa actiunea Romsilva, dezvoltatorul cheama, la randul sau, in judecata mai multe autoritati ale statului, printre care si Directia Silvica Ilfov, pentru a i se permite accesul pe drumul forestier in vederea costruirii ansamblului. Anterior, solicitase accesul Directiei Silvice, dar i s-a refuzat in baza prevederilor Codului Silvic.
"Se ajunge in instanta, la Judecatoria Sectorului 1, cu o actiune pe fond. Se solicita instantei si emiterea unei Ordonante Presedintiale prin care sa se permita accesul pe drumul forestier pana la judecarea fondului actiunii", pe care insa Impact o obtine. "Drumul forestier era consfiintit ca atare prin Amenajamentul Silvic, aprobat prin Ordin de Ministru, pentru Padurea Baneasa. Dezvoltatorul a atacat si Ordinul de Ministru, cel cu amenajamentul silvic, ajungandu-se pana la Inalta Curte. Intre timp dosarul de la Judecatoria Sectorului 1 a fost suspendat pana la solutionarea exceptiei de nelegalitate a Ordinului de Ministru. Ordonanta Prezidentiala era in vigoare si exista acces temporar pe drumul forestier", mai spune Dan Trifu pe Facebook.
Citeste si:
Astfel, "solutia Curtii de Apel, pastrata si de Inalta Curte, a fost ca drumul a fost si ramane forestier, Ordinul de Ministru fiind legal, avand putere juridica mai mare decat o Hotarare a autoritatilor locale, in speta, Planul Urbanistic General, mai ales ca PUG-ul nu avea nici un aviz de la autoritatea silvica.
Cele doua Instante au luat act de solutia Inaltei Curti, au reconfirmat ca drumul este forestier, inchis traficului auto, public", mai arata Ecocivica.
Cum vede Impact situatia
"PUZ-ul in cauza a fost corelat cu proiectul Municipalitatii mentionat mai sus, care viza prelungirea drumului Vadul Moldovei, si anume construirea unui drum cu 6 benzi, care s-ar fi extins pe proprietatea Impact. Drumul Vadul Moldovei a fost inclus in Planul Urbanistic Zonal, astfel incat utilizarea acestuia nu a fost ilegala. Daca s-ar fi realizat proiectul Municipalitatii, pentru care Impact si-a oferit tot sprijinul, intentionand sa ofere din patrimoniul sau Primariei terenul necesar, drumul ar fi fost extins conform PUZ", arata reprezentantii Impact.
In acelasi timp, Impact spune ca a facut "numeroase adrese catre diferite institutii (Consiliul General al Municipiului Bucureti, Primaria Sectorului 1, Ministerul Padurilor, Romsilva) prin care a solicitat ca Vadul Moldovei sa fie considerat drum de trecere. S-a solicitat: sa se constate ca Strada Vadul Moldovei este drum de interes public local; sa se realizeze documentatia tehnica aferenta transmiterii definitive din fondul forestier a suprafetei aferenta terenului de 350 ml; scoaterea definitiva din fondul forestier a suprafetei de 350 ml, drum de interes public local, asigurand compensarea acestei suprafete, fara reducerea suprafetei fondului forestier, si cu plata anticipata a obligatiilor banesti".
Dezvoltatorul arata, de asemenea, ca "este o practica cunoscuta aceea a gasirii unor solutii amiabile ale unor Ocoale Silvice din tara in situatii asemanatoare, in care s-a constatat ca (adiacent unor perimetre silvice) anumite drumuri de exploatare silvice sunt folosite intens de populatia rezidentiala - drumurile au ramas in proprietatea Regiei Silvice, dar s-a permis administratiei locale/comunale sa administreze calitatea drumului in beneficiul populatiei rezidente".
In plus, subliniaza Impact, "potrivit legislatiei aplicabile, respectiv Codul Silvic, se poate scoate din fondul forestier teren folosit intens de catre populatia rezidentiala, daca se transfera catre Romsilva un teren cu o suprafata echivalenta, care este in aceeasi unitate administrativ teritoriala, limitrofa fondului forestier. Exista in acest sens Metodologie din 8 aprilie 2016 privind scoaterea definitiva, ocuparea temporara si schimbul de terenuri si de calcul al obligatiilor banesti".
Cine este de vina pentru situatia creata?
In primul rand, dezvoltatorul Impact are partea sa importanta de vina. S-a multumit initial sa externalizeze raspunderea pentru constructia unei cai de acces care sa sustina un trafic ridicat in proiectul rezidential Greenfield catre Municipalitate si s-a "spalat pe maini". Desi, reprezentantii Impact ne-au declarat ca "pentru construirea unei noi cai de acces cu iesire catre Centura Bucuresti am pregatit proiectarea, am aplicat pentru avizele necesare si am solicitat certificatul de urbanism necesar pentru autorizatia de constructie", nu reiese din nici un raport anual cu privire la planurile dezvoltatorului o data estimata cu privire la startul lucrarilor de constructie.
Din contra, Impact a continuat sa mareasca anual dimensiunea proiectului rezidential Greenfield cu sute de apartamente, diminuand astfel capacitatea de circulatie pe traseul Aleea Teisani - DN1. Astfel, a considerat sa isi continue dezvoltarea proiectului pe o cale de acces (drumul forestier) aflata in litigiu, accesul fiind permis temporar Ordonanta Prezidintiala care era in vigoare.
De asemenea, Impact spune ca "pentru extinderea drumului Aleea Teisani si imbunatatirea intersectiei cu iesire din DN1 catre Centura Bucuresti (lucru care de fapt ar insemna reconstruirea intregii iesiri din DN catre Centura, care astazi este complet blocata) - am achizitionat terenul necesar pentru aceasta lucrare si vom realiza pe cont propriu lucrarile imediat ce vom primi toate avizele necesare". Prea putin si prea tarziu!
In al doilea rand, o vina o au si locatarii Greenfield, pentru ca nu s-au informat corect cu privire la solutiile de acces in proiect atunci cand au achizitionat o locuinta. Iar, acest lucru este valabil in cazul oricarui proiect rezidential, mai ales daca este construit in mijlocul padurii sau a unui camp.
"Problema noastra este aceea ca nu avem o alternativa in caz de urgente. Din cauza inchiderii drumului, suntem 5.000 de oameni care parcurgem deja 2 km in 2 ore. Speram ca si autoritatile sa constate ca este vorba de o situatie deosebita, sa tina cont ca in apropiere avem o scoala unde invata 800 copii. Trebuie sa se tina cont de oamenii care traiesc acolo pentru ca ei nu au nici o vina, au fost de buna-credinta cand si-au achizitionat o locuinta in acest complex", ar fi declarat reprezentantii Asociatiei de proprietari Greenfield.
Atunci autoritatile sa gaseasca solutii de acees mai facile si pentru cei care locuiesc in Pipera, in cartierele nou construite din Militari sau sudul Capitalei. Eventual pentru orice familie care si-a construit ori cumparat casa in camp. Nu Municipalitatea trebuie sa le gaseasca solutii, ci dezvoltatorul.
In al treilea rand, vina apartine si autoritatilor, macinate de coruptie. Un astfel de proiect, cu astfel de probleme si fara solutii concrete, nu ar fi trebuit aprobat de la bun inceput. Este vina primarilor, CGMB si a arhitectului sef al Capitalei. Intrebarea fireasca ar fi: cate cartiere rezidentiale au fost dezvoltate in Capitala in ultimii ani respectand toate cerintele legale de constructie?
Sursa foto: Greenfield
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
