Romania a adoptat Directiva de preluare a companiilor in legislatia pietei de capital inaintea altor state membre ale Uniunii Europene, dar aplicarea efectiva a creat divergente intre actionarii majoritari si cei minoritari prin lipsa unei supravegheri atente a arbitrului de piata, sustin analistii.
Actionarii care detineau peste 33% din capitalul unei companii inainte de adoptarea legii si care si-au majorat participatia peste pragul de 50% sunt obligati sa faca o oferta publica de preluare. Actionarii majoritari care controleaza 90% din capitalul unei societati listate pe piata bursiera sunt obligati sa faca o oferta de preluare a diferentei de actiuni si sa delisteze compania, potrivit aceleiasi legi.
La doi ani de la adoptarea directivei europene in legislatia romaneasca, actorii pietei de capital sesizeaza cazuri de societati fata de care CNVM nu a aplicat deloc sau cu o intarziere foarte mare prevederile legale cu privire la pragul de detinere. Dan Barbulescu a dat exemplul companiilor ASIROM, Comvex Constanta si Panvitan, unde CNVM nu a intervenit in favoarea actionarilor minoritari, in momentul in care s-a depasit pragul de detinere. Astfel, in cazul societatii Panvitan, CNVM a decis sa amendeze actionarul majoritar, Grup Adversaria, cu 1% din capitalul social abia dupa un an si jumatate.
Cu toate acestea, actionarul majoritar al Panvitan, care este inregistrat in Ungaria, nu a facut nici pana acum o oferta de preluare a companiei si nici nu a platit amenda data de CNVM, potrivit lui Barbulescu. Grupul InterAgro a depasit pragul de detinere 50% din actiunile companiei Asirom si nu a facut o oferta publica. Alt exemplu oferit de directorul BERG este cazul Comvex Constanta, unde arbitrul pietei nu a intervenit, desi a fost sesizata timp de un an de actionarii minoritari cu privire la incalcarea legii de catre actionarul majoritar.
"CNVM considera ca nu are abilitatea legala ca sa verifice daca un actionar controleaza independent sau prin interpusi 33% din capitalul unei societati si se bazeaza numai pe actionarii majoritari care raporteaza ca au atins acest prag de detinere", a explicat Dan Barbulescu. Potrivit lui, actionarii minoritari si Fiscul ar fi putut da in judecata CNVM, mai ales ca organele fiscale au pierdut venituri de 1% din valoarea ofertelor publice care trebuiau lansate de actionarii majoritari.
"Sunt unele cazuri de incalcare a legii privind pragul de detinere care nu pot fi dovedite sau in care CNVM nu a verificat informatiile pe care le-a primit", a declarat, pentru News In, Adrian Manaila, membru in Consiliul de Administratie al Bursei de Valori Bucuresti (BVB). CNVM nu valideaza constatarile in cazul unei actiuni concertate prin care mai multi actionari controleaza peste 33% din capitalul unei societati. "CNVM ar trebui sa isi ia in serios atributiile pentru ca este vorba despre protectia drepturilor actionarilor minoritari care investesc pe piata de capital", a adaugat Manaila.
Prevederile legale privind pragurile de detinere au avut si efecte pozitive asupra pietei de capital, prin cresterea valorii actiunilor pentru companiile listate la Bursa, chiar daca nu au rezolvat problema divergentelor dintre actionarii minoritari si cei majoritari, sustin analistii. "Investitorii de la Bursa se simt mai confortabil pentru ca nu vor mai fi jefuiti de actionarii majoritari ca inainte de 2003 si un exemplu in acest sens sunt societatile de investitii financiare, care sunt investitori minoritari prin excelenta si care au reusit sa inregistreze cresteri ale valorii actiunilor dupa preluarea directivei privind pragul de detinere in legea pietei de capital", a spus Dan Barbulescu.
Directiva europeana de preluare a companiilor incearca sa confere mai multa putere detinatorilor de actiuni, pentru a crea un mediu de afaceri cat mai permisiv si concurential, care sa protejeze interesele actionarilor minoritari. Statele membre ale Uniunii Europene au, totusi, libertatea sa mentina sau sa creeze masuri protectioniste, pentru se apara impotriva ofertelor de preluare.
Parlamentul olandez a ajuns la un posibil acord, la inceputul saptamanii, referitor la adoptarea unei noi directive europene care solicita actionarilor care detin mai mult de 30% dintr-o companie olandeza sa faca o oferta publica de preluare, Guvernul si parlamentul olandez au fost de acord, totodata, sa permita companiilor sa adopte masuri protectioniste, pentru a se apara impotriva tentativelor de preluare, deoarece directiva adoptata faciliteaza preluarea firmelor olandeze.
In Olanda, Parlamentul a ajuns la un posibil acord, abia in saptamana trecuta, referitor la introducerea directivei europene in legislatie, insa au permis companiilor sa adopte masuri protectioniste pentru a se apara impotriva tentativelor de preluare a companiilor nationale de catre investitori straini. intre Cabinetul si Parlamentul olandez au existat insa divergente cu privire la oportunitatea pastrarii sau renuntarii la masurile protectioniste existente. Membri parlamentului si guvernul olandez au fost de acord sa mentina doua masuri de protectie: certificatele de actiuni si actiunile preferentiale, care acorda actionarilor mai mici mai multe drepturi de vot decat celorlalti. A cordul final va depinde de obligatia companiilor de a cere sau nu aprobarea actionarilor pentru orice fel de masuri protectioniste.
Noile reglementari vor intra in vigoare de la 1 ianuarie 2007 numai daca Parlamentul si Guvernul vor ajunge la un acord pe marginea acestei legi. "Este o directiva buna, care a produs efecte in cazul unor societati cum sunt Sicomed si Romportmet pentru ca actionarii majoritari au fost obligati sa ofere actionarilor minoritari un pret egal cu cel platit la preluarea societatii", a mai spus Adrian Manaila. Legislatia romaneasca nu permite emiterea de actiuni preferentiale sau certificate de actiuni, prin care sa poata fi protejate drepturile actionarilor minoritari, dupa modelul adoptat de alte state din Uniunea Europeana. Majoritatea actiunilor preferentiale dau proprietarilor prioritate la distribuirea profitului, in sensul ca dividendul aferent actiunilor preferentiale este egal cu un procent fix din valoarea nominala.
Dupa ce dividendul preferential a fost platit, restul profitului este impartit celorlalti actionari. Similar, certificatele de actiuni permit detinatorilor sa beneficieze de toate avantajele detinerii unui pachet de actiuni fara a-l detine fizic, cu respectarea drepturilor de proprietate. "Directivele europene le avem, dar nu avem si comisari europeni la CNVM care sa le aplice, sunt prea balcanici, iar noi trebuie sa intram in Europa", a concluzionat Dan Barbulescu.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
