Majorarea salariului minim pe economie in ritmul prevazut in noul program de guvernare, la 2.000 de lei in 2018 si la 2.400 lei in 2020, dupa alte 12 majorari in ultimii opt ani, va creste somajul in randul tinerilor, va descuraja antreprenoriatul si va accentua polarizarea intre firmele mici si cele mari, conform unui studi de impact realizat de Iancu Guda, presedinte al Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari din Romania (AAFBR) si lector al Institutului Bancar Roman (IBR)
Este al doilea studiu de impact al masurilor fiscale din noul program de guvernare al coalitiei PSD-ALDE realizat de Iancu Guda, dupa cel privind introducerea impozitului pe cifra de afaceri in locul celui pe profit, conform News.ro.
Nici guvernul, nici PSD si nici autorii programului de guvernare nu au facut public niciun fel de studiu de impact al masurilor propuse. Studiul de impact porneste de la o analiza a poverii cheltuielilor salariale pentru companii, pe baza ultimelor situatii financiare disponibile. Pentru 2015, cheltuielile cu salariile reprezentau, in medie, 11% din cheltuielile totale ale companiilor, insa exista diferente majore intre dimensiunile companiilor.
Pentru firmele cu afaceri de cel mult 100.000 euro pe an, salariile reprezinta 21% din cheltuielile totale, in timp ce pentru marile companii, cu afaceri de peste 100 milioane euro, povara salariilor este de doar 8% din cheltuielile totale, arata studiul.
Citeste si:
In plus, in cinci mari sectoare-cheie ale economiei romanesti, salariile depasesc 20% din costuri: alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor (39%), industria textila (29%), IT (28%), salubritate (22%) si transporturi (21%).
Dintre acestea, doar in IT majorarile salariale au fost generate de un exces de cerere, in celelalte sectoare fiind inregistrate costuri mai mari mai ales ca urmare a cresterii salariului minim. In 2008, salariul minim reprezenta 27% din salariul mediu, insa ponderea a ajuns la 43% in 2016 si va urca la 63% in 2020, daca se aplica majorarile propuse in programul de guvernare.
Majorarea poate avea efecte grave asupra multor firme.
"Incapacitatea de adaptare pe termen scurt a companiilor, prin cresterea valorii adaugate pentru acomodarea cheltuielilor in crestere, poate duce la dificultati financiare sau chiar intreruperea activitatii. Cel mai elocvent exemplu in acest sens este sectorul fabricarii produselor textile, care inregistreaza in ultimii trei ani cel mai ridicat procent al companiilor insolvente raportat la numarul firmelor active", arata studiul de impact realizat de Iancu Guda.
Citeste si:
In plus, masura ar avea si alte efecte grave, mai ales asupra celor care trebuie sa intre pe piata muncii.
"Cresterea somajului in randul tinerilor, in conditiile in care acestia reprezinta segmentul cu experienta cea mai redusa din forta de munca. Conform cifrelor Eurostat (...), desi rata generala a somajului din Romania este una dintre cele mai scazute din UE (si aproape de somajul natural in marile orase), situattia arata mult mai prost daca ne concentram doar asupra categoriei de varsta 20-25 de ani, unde Romania inregistreaza al treilea cel mai ridicat nivel, respectiv 24,2%", arata studiul.
Alte efecte nocive ar fi accentuarea polarizarii si cresterea diferentelor dintre companiile mici si cele medii sau mari si descurajarea antreprenoriatului, mai ales atunci cand exista impredictibilitate cu privire la evolutia viitoare a cadrului fiscal si altor cheltuieli, mai arata studiul de impact.
Citeste si:
Masura majorarii accelerate a salariului minim poate avea efecte pozitive doar intr-un anumita conjunctura greu de realizat, mentioneaza studiul.
"Din pacate, realitate ultimilor zece ani ne indica lipsa fundamentelor structurale care sa sustina propagarea unor posibile efecte pozitive pe termen mediu-lung (cresterea consumului care sa antreneze avansul sustenabil al productiei interne, fundamentata pe un management financiar solid). In concluzie, majorarea repetata a salariului minim genereaza efecte negative pe termen scurt, care vor persista in dauna efectelor pozitive improbabile pe termen mediu-lung", a declarat Iancu Guda, autorul studiului.
In programul de guvernare din ianuarie, PSD primitea cresterea accelerata a salariului minim pe economie, la 1.450 lei (322 euro) in 2017 (masura aplicata de la 1 februarie) si apoi la 1.510 lei (335 euro) in 2018, 1.625 lei (361 euro) in 2019 si 1.750 lei (389 euro) in 2020.
Citeste si:
In noul program de guvernare, cresterea este accelerata semnificativ, iar PSD propune salariu minim diferentiat, mai mare cu 15-25% pentru studii superioare.
"Nivelul salariului minim brut in Romania, in urmatorii 4 ani, va fi de 2.000 lei in 2018, 2.200 lei in 2019 si 2.400 lei in 2020. Pentru cei cu studii superioare salariul minim va fi de 2.300 lei in 2018, 2.640 lei in 2019 si 3.000 lei in 2020", arata noul program de guvernare.
Vineri, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), Florin Pogonaru, a declarat ca salariul minim diferentiat pentru studii superioare este o masura comica, menita sa salveze universitatile private.
Sursa foto: By Pentium5
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
