De-abia au trecut doua saptamani de la investitura guvernului Tudose, dar privind in urma la haosul creat in economie, pare ca a trecut mult mai mult timp. Inca din prima zi, noii guvernanti au reusit sa arunce in aer leu si bursa. A urmat o balbaiala in declaratii, pe subiecte extrem de importante, cum ar fi desfiintarea pilonului II de pensii, introducerea impozitului pe cifra de afaceri sau cresterea salariului minim la 2.000 de lei. Astazi, suntem acolo de unde am plecat. Toate aceste declaratii aruncate in spatiul public cu seninatate au fost retrase sau negate intre timp. Insa, a ramas in urma o economie aruncata in instabilitate, investitori care se uita ingrijorati si o senzatie de batjocorire a democratiei.
A inceput in Parlament, pe 21 iunie, la audierile de investitura. Nici nu se instalasera bine si noii guvernanti pareau ca schimba macazul de la relaxare fiscala, la impozitare excesiva si anunta impozit pe cifra de afaceri (si nu pe profit), crestere abrupta a salariului minim si o taxa de solidaritate pentru persoanele cu venituri mari, fara prea multe detalii. Pe langa amanarea reducerii TVA si infiintarea unui al doilea fond de investitii al statului (dupa ce primul a fost amanat), cireasa de pe tort a fost anuntul desfiintarii pilonului II de pensii, care ulterior a fost retras dupa ce liderii PSD l-au mustrat pe ministrul Finantelor pentru "initiativa".
Apoi a venit Ministrul Muncii, care a anuntat ca salariul minim va creste la 2.000 de lei de la 1 ianuarie. Cateva zile mai tarziu, Liviu Dragnea a declarat ca nu se face aceasta schimbare atat de repede, ci treptat. De asemenea, dupa vizita la Bruxelles, premierul Tudose a anuntat ca renunta la ideea impzitului pe cifra de afaceri. Asta dupa ce tinuse cateva zile la rand mediul de afaceri pe jar, dupa ce antreprenorii si investitorii faceau calcule, creionau noi scenarii, transmiteau mesaje si cereau sa se faca studii de impact inainte de astfel de decizii.
Citeste si:
Din fericire, cele 3 mari schimbari care ar fi putut sa puna o presiune extraordinara si sa aiba efecte devastatoare in economie au fost retrase. Din pacate, a ramas o senzatia de batjocura a democratiei, o teama si o instabilitate care nu se va termina curand.
„Cred ca actualii nostri “lideri” ar trebui sa invete inainte de toate o lectie de baza: daca nu poti sa faci bine, macar sa nu faci rau. Sanatatea economica a unui stat depinde enorm de investitiile straine directe, care nu sunt numai un flux de capital, ci si de tehnologie, practici organizatorice, know-how, toate elemente care determina crestere economica. Ori, pentru un investitor strain, un factor esential il reprezinta predictibilitatea. Marile companii isi planifica activitatea si isi fundamenteaza decizia de a investi sau nu intr-o tara in functie de niste prognoze si analize foarte riguros documentate, care consuma resurse semnificative, atat financiare, cat si umane”, a declarat pentru wall-street.ro Sebastian Burduja, presedinte al PACT si managing partner Rise Consortium.
Citeste si:
Mediul de afaceri a reactionat vehement la balbaielile guvernului
In toata aceasta perioada halucinanta, mediul de afaceri a reactionat vehement la informatiile aparute in spatiul public si la balbaielile guvernului.
De exemplu, confederatia Patronala „Concordia”, reprezentativa la nivelul economiei nationale – reuneste cele mai puternice federatii sectoriale din economia romaneasca – isi exprima preocuparea fata de modul in care Guvernul anunta, fara niciun fel de dezbatere sau analiza adecvata, o serie de masuri cu un potential impact negativ asupra economiei romanesti. Confederatia Patronala Concordia reuneste cele mai puternice federatii sectoriale din economia romaneasca, printre companiile membre numarandu-se Petrom, CEZ, E-On, Enel, Romgaz, Transgaz, Nestle, BRD, Holcim, Mol, Raiffeisen Bank, PwC, BCR, Vodafone, Kaufland, Carrefour, Lidl, Mega Image, Dacia.
Citeste si:
„Modificarile propuse in programul de guvernare, cele mai multe cu aplicabilitate incepand de la 1 ianuarie 2018, care se suprapun peste alte masuri deja anuntate sau adoptate de guvernul anterior in primele sase luni ale acestui an, afecteaza increderea in Guvernul nou investit, producand dezamagire in randurile mediului de afaceri si riscand sa genereze un blocaj pe temen mediu si lung”, spuneau acestia, intr-un comunicat.
Si consultantii fiscali critica lipsa de dialog a autoritatilor in ultimele 6 luni, intr-un eveniment recent. "In ultimii 10 ani nu am mai vazut o asemenea lipsa de dialog a autoritatilor ca cea din ultimele 6 luni. Trebuie sa apreciez Guvernul precedent pentru ca discuta cu noi, chiar daca uneori ne certam si nu ne intelegeam pe unele subiecte", a declarat Alex Milcev, partener si liderul departamentului de asistenta fiscala si juridica in cadrul EY.
Citeste si:
Consultantul nu este de acord cu prevederile introduse in noul program de guvernare, conform caruia toate firmele din Romania ar putea plati, de la 1 ianuarie 2018, un impozit pe cifra de afaceri in locul impozitului pe profit, pe trepte de 1%, 2% si 3%, in functie de volumul afacerilor.
Si Banca Nationala si-a exprimat ingrijoarea cu privire la aceasta instabilitate, care pune presiune pe inflatie.
In minuta celei mai recente sedinte a Consiliului de Administratie, banca centrala constata o crestere semnificativa a incertitudinilor cu privire la conduita politicii fiscale si celei de venituri pe termen scurt si mediu. Aceste evolutii genereaza “incertitudini sporite si riscuri in ambele sensuri la adresa celei mai recente prognoze pe termen mediu a inflatiei”, se mentioneaza in document.
„Parerea unanima a mediului de afaceri, pe care o sustin fara rezerve, este ca daca sistemul fiscal se schimba prea des taxele devin principala preocupare a investitorilor, care nu se mai pot ocupa de dezvoltarea afacerii si de nevoile clientilor. Consecinta este ca economia Romaniei este afectata, intrucat afacerile respective sunt puse in situatia de a-si limita activitatea si chiar de a se muta in alta tara. Asadar, daca in urma unor simulari fiscale si a unor studii extrem de bine documentate nu reiese ca aceste masuri au un potential efect pozitiv semnificativ asupra economiei, este de preferat ca ele sa nu fie nici macar vehiculate in spatiul public”, a mai spus Sebastian Burduja.
Citeste si:
„Prin decizia rusinoasa a PSD de a-si da jos propriul Guvern, democratia romaneasca este batjocorita”
Dincolo de efectele in economia, tot teatrul absurdului de pe scena politica confirma, de fapt, lipsa de stabilitate din ultimii doi ani, in care Romania a avut doi premieri.
„Am asistat la un razboi intern al PSD, in care s-au folosit din nefericire institutiile statului (Guvern, Parlament) pe post de arme politice, iar a carui victima colaterala este chiar Romania, un stat care a devenit captiv intereselor personale ale unor „lideri” toxici. Aceasta decizie rusinoasa a PSD de a-si da jos propriul Guvern prin motiune de cenzura reprezinta o premiera trista pentru democratiile europene, prin care, din nou, democratia romaneasca este batjocorita”, a mai spus Burduja.
Acesta considera ca aruncarea Romaniei in aceasta criza politica nejustificata a avut efecte extrem de grave pentru tara noastra, stergand, practic, cu buretele capitalul de imagine castigat in urma vizitei presedintelui Iohannis in SUA. Si, desi partidul de guvernamant avea o majoritate confortabila si Romania cea mai mare crestere economica din UE, investitorii vad din nou la noi o tara nesigura si instabila.
Citeste si:
Am lansat proiectul Sub Lupa Wall-Street.ro. Pasivitatea este, poate, la fel de nociva ca actele de coruptie, furtul din banii publici, legile care “indoaie” justitia si, per total, incompetenta politica. Nu ne intereseaza culoare, apartenenta, traseu sau ce spun gurile rele sau bune, ne intereseaza ce fac, efectiv, si ii vom taxa pentru toate derapajele care submineaza, intr-un fel sau altul, economia tarii.
Sursa foto: By Pentium5/Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
