Povestea despre slujbele de la stat circula astfel: salariile sunt mai mici decat in privat, dar ai siguranta locului de munca, precum si drepturi mai multe si mai bine respectate in relatia cu angajatorul (statul) decat cel care lucreaza in privat. In plus, despre posturile de la stat se spune ca se obtin de multe ori pe cai mai putin corecte, iar despre angajati ca nu se rup cu munca. Ce facem daca, de fapt, pe langa celelalte beneficii si salariile de la stat sunt mai mari decat cele pe care le dau privatii?
Potrivit datelor furnizate de Institutul National de Statistica, salariul mediu brut se situa in 2014 la 2.328 lei/luna, iar in 2015 a urcat usor peste 2.500 lei/luna. Pentru 2016 asteptarile sunt ca trendul sa continue, in contextul in care politicienii sunt darnici cu majorarile de salarii inainte de alegeri. Din nou, vestile bune se anunta in mare parte tot pentru angajatii din sectorul public.
Tonul in ceea ce priveste salariile a fost dat in ultimii ani de lefurile bugetarilor, mai putin insa in anii de criza, cand salariul mediu de la stat a scazut in 2010 si 2011, ca urmare a reducerii acestuia la mijlocul anului 2010.
Dezechilibrul reprezentat de diferenta intre salariul de la stat (semnificativ mai mare) si cel din privat a inregistrat un varf in 2008, cand decalajul a fost de 827 de lei, mai mult de jumatate din cat castigau cei din privat. Criza a mai reglat aceste diferente, atat prin cresterea salariilor din sectorul privat, cat si ca urmare a reducerii lefurilor bugetarilor.
Citeste si:
Decalajul a inregistrat nivelul minim in 2011, la 289 de lei, insa in ultimii ani s-a accentuat din nou, alimentat inclusiv de reintregirea salariilor angajatilor statului si de ritmul mai lent de crestere a salariilor din privat. Astfel, in 2014, diferenta a ajuns la 545 de lei, iar directia este de accentuare a acestei tendinte, in contextul maririlor de salarii decise la stat.
Pe partea cealalta, la privat, ritmul este, de asemenea, unul de crestere, insa pe acest segment o importanta mai mare ar putea avea avansul salariului minim la 1.250 lei de la inceputul lunii mai, fata de 1.050 lei anterior.
Salariul minim este utilizat disproportionat in sectorul privat, potrivit informatiilor transmise de autoritati. Astfe, de majorarea salariului minim in luna mai au beneficiat mai putin de 40.000 de angajati bugetari, dar peste 1,13 milioane de salariati din sectorul concurential.
Citeste si:
Cresterea salariilor la stat ingrijoreaza intotdeauna sectorul privat, preocupat de profitabilitate si competitivitatea de costuri in raport cu rivalii, inclusiv din alte tari, insa majorarea salariului minim este cea care da fiori companiilor private. Astfel, in timp ce salariile au fost antrenate pe o panta ascendenta destul de pronuntata, sectorul manufacturier a consemnat chiar scaderi de productivitate.
"Decalajul dintre avansul salariilor si cresterile de productivitate in sectorul manufacturier este ingrijorator mai ales ca productivitatea muncii a inregistrat dinamici negative in ultimele trei trimestre. Cresterile successive ale salariul minim au crescut raportul dintre acesta si castigul mediu (un indicator important la care se uita companiile) la 44% fata de 32% acum trei ani si erodeaza competitivitatea agentilor economici. Principalul avantaj competitiv al Romaniei este forta de munca ieftina, avand in vedere neajunsurile legate de calitatea infrastructurii si pregatirea/calificarea fortei de munca. Cresteri accelerate succesive ale salariului minim prin masuri administrative nu ofera timp companiilor pentru renegocierea contractelor in vederea mentinerii unei marje de profit acceptabile si pot conduce la pierderea de locuri de munca", afirma economistul sef al ING Bank Romania, Ciprian Dascalu.
Citeste si:
O explicatie partiala pentru salariile mai ridicate de la stat si utilizarea la scara mult mai mare a remuneratiei minime in privat ar putea fi ponderea mai ridicata a persoanelor cu studii/pregatire superioare in sectorul public fata de cel privat.
Statul intr-o lumina nu tocmai buna la politica de salarizare barbati/femei
Autoritatile au o politica salariala generoasa, insa sunt mai putin atente la promovarea egalitatii de sanse intre barbati si femei, releva datele INS. Statul ar trebui sa acorde o importanta sporita politicilor de resurse umane care sa urmareasca sansele egale intre barbati si femei in ce priveste salarizarea, promovarea, accesul la pregatire profesionala.
Pe plan extern, in special in randul investitorilor, Romania are o imagine buna, cu femei in fruntea unor companii foarte mari, cum ar fi Mariana Gheorghe, directorul general al OMV Petrom, sau Daniela Lulache, care conduce producatorul de energie Nuclearelectrica.
Citeste si:
In timp ce in privat femeile castiga cu 200 de lei (9,5%) mai putin decat barbatii, la stat diferenta este dubla, de 400 de lei (reprezentand 16% din cat castiga un barbat).
Chiar daca femeile sunt inca in urma barbatilor in functie de cat castiga, diferenta s-a redus constant in ultimii ani. Femeile au recuperat semnificativ in ultimii ani din aceasta ramanere in urma. Trendul de egalizare a veniturilor s-a mentinut si pe timpul crizei, insa ritmul a incetinit fata de anii 2006-2008.
Iesirea Romaniei din criza financiara a pus, insa, din nou vant in panzele normalizarii situatiei salariale barbati/femei, chiar daca ritmul ramane mai lent decat cel anterior crizei.
In pofida lectiei dure primite de Romania in 2009-2010, statul pare ca nu a invatat nimic in privinta politicilor salariale si tinde prin presiunea pe care o creeaza si asupra mediului privat sa induca in economie dezechilibre majore care intr-o noua situatie de criza vor trebui corectate. Iar situatia economiei globale este, inca, departe de a putea fi numita stabila.
Citeste si:
Sa nu ajungem sa vedem daca va mai avea cineva in Romania curajul sa taie salariile.
Sursa Foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
