Creșterea economica ar putea aduce la buget venituri peste estimarile initiale in a doua parte a anului. In acelasi timp, si cheltuielile vor urca, insa deficitul va ramane, cel mai probabil sub control, intrucat cele mai multe "pomeni electorale" noi vor influenta doar cheltuielile din ultimele doua luni ale anului. Marele pericol ramane deficitul bugetar din 2017, primul an postelectoral fara acord FMI de dupa 2009, avertizeaza economistii.
Ministerul Finantelor a anuntat recent ca deficitul din primele sapte luni ale anului s-a situat la -0,2%. In iunie deficitul era de -0,5%, iar in primele sapte luni ale anului trecut executia bugetara inregistra un surplus de 1%.
"Scaderea deficitului bugetar din luna iulie a fost generata de plata trimestriala a impozitului pe profit. In acelasi timp, cresterea economica a avut un efect pozitiv asupra veniturilor bugetare. Veniturile din impozitul pe profit si venituri au crescut cu 5,8% in primele sapte luni ale anului, comparativ cu aceeasi perioada a anului 2015. Aceasta evolutie confirma dinamica peste asteptari a PIB-ului in prima parte a anului (+5,2% an-la-an in primul semestru al anului). Supra-performanta PIB-ului este reflectata si in proiectul de rectificare bugetara pe anul 2016 a Guvernului. Drept urmare, este posibil sa vedem o accelerare a veniturilor si in a doua jumatate a anului", a declarat economistul sef al UniCredit Bank Romania, Mihai Patrulescu, pentru wall-street.ro.
Citeste si:
Veniturile bugetului general consolidat au fost in primele sapte luni cu 2,4% mai mari fata de aceeasi perioada a anului trecut. Veniturile colectate de ANAF au urcat cu 1,4% si s-au situat cu 0,5% peste programul din acest an. Astfel, s-au inregistrat cresteri la incasarile din impozitul pe profit (10,5%), accize (7,1%), contributii de asigurari sociale (6,6%), impozitul pe salarii si venit (2,8%), precum si din taxa pe utilizarea bunurilor (14,7%).
"Performanta buna a veniturilor bugetare, in pofida reducerii de TVA, pe fondul cresterii incasarilor din impozit pe profit si venit sunt in mare parte meritul performantei economice robuste", afirma economistul sef al ING Bank Romania, Ciprian Dascalu.
Incasarile din TVA au scazut fata de aceeasi perioada a anului trecut cu 10,1%, in conditiile in care au fost afectate atat de reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20% începand cu 1 ianuarie 2016, cat si de introducerea unei cote reduse la alimente de 9%, de la 1 iunie 2015.
Citeste si:
Un alt aspect care ingrijoreaza este cresterea PIB alimentata de factori nesustenabili. Evolutia peste asteptari a PIB din acest an este sustinuta puternic de cresterea salariilor si, in consecinta, a consumului, insa in lipsa unor reforme, economia va incetini cel mai probabil anul urmator.
Este nevoie ca imbunatatirea gradului de colectare sa ramana una dintre prioritatile guvernului
Mihai Patrulescu
In timp ce cheltuielile pentru investitii au dezamagit in primele sapte luni ale anului, fiind sub nivelul programat, rectificarea bugetara prevede o majorare usoara a acestora in a doua jumatate a anului.
"Ne asteptam ca sezonalitatea din ultimele luni ale anului sa fie mai redusa comparativ cu anii precedenti", afirma Patrulescu.
Cheltuielile au urcat cu 4,7%, din cauza majorarii pensiilor si salariilor din sectorul public.
Citeste si:
Bugetul guvernului Ciolos se misca la fel ca cel al guvernului Ponta
Reducerea din iulie a deficitului bugetar, fata de iunie, nu trebuie interpretata ca o schimbare majora in evolutia bugetului pentru anul in curs. Diminuarea deficitului pare a fi sezonierera, legata de incasarea in iulie a impozitului pe profit coroborata cu cheltuieli mai reduse specifice sezonului de vara, a declarat economistul ING Bank Romania, Ciprian Dascalu, pentru wall-street.ro.
Tinta de deficit bugetar pentru acest an, de 2,8% (pe cash), poate fi atinsa, avand in vedere parcursul executiei bugetare din anii anteriori.
"Probabil vom vedea si alte masuri populiste aprobate de Parlament inainte de alegerile generale din decembrie. Impactul asupra bugetului pentru acest an este acceptabil, in limita de 3%, intrucat acestea se vor aplica pentru una sau doua luni (din anul in curs, n.r.). Totusi, aceste masuri vor face povestea pentru 2017 complet diferita", afirma economistul sef al ING Bank, Ciprian Dascalu.
Citeste si:
Deficitul bugetar pentru anul urmator este cel care va continua sa dea batai de cap
ING estimeaza deficitul bugetar de anul urmator la 3,6% din PIB (pe cash), insa intr-un scenariu care presupune mentinerea politicilor actuale si majorari de salarii la stat de numai 10%.
"Initiativele legislative populiste sustinute de diferiti parlamentari vor fi, probabil, pe agenda Parlamentului in aceasta toamna si ar putea duce la deficite mai mari anul urmator", avertizeaza Ciprian Dascalu intr-o nota catre investitori si analisti.
In timp ce componenta de salarii si pensii trebuie urmarita cu atentie, pentru ca ar putea duce la reducerea investitiilor sau cresteri/introduceri de taxe, deficitul bugetar ar putea inregistra derapaje de scurta durata, intrucat limita de 3% acceptata in UE beneficiaza de suportul principalelor partide parlamentare.
Citeste si:
"In consecinta consideram ca exista o probabilitate mai ridicata pentru anularea masurile de relaxare fiscala care nu au legatura directa cu anvelopa salarii/pensii, astfel incat sa se ramana in cadrul limitelor UE (de 3%, n.r.)", noteaza Ciprian Dascalu.
Sursa Foto: Bacho/Shutterstock, Sursa grafic: ING Bank Romania
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
