Criza financiara a fost ca o furtuna care a curatat piata constructiilor de praful santierelor neintrerupte de dinainte de 2008, in care parca se pierduse sirul proiectelor nou deschise si in care preturile locuintelor au explodat.

Vreme de aproape sase ani, Romania a trecut printr-o perioada de conservare, in care dezvoltatorii, institutiile financiare si potentialii clienti au fost mai rezervati in a demara, oferi credite sau cumpara locuinte, dar acest trend s-a incheiat si tara noastra isi reincepe parcursul pentru o dezvoltare sustenabila.

Trendul crescator dat de piata constructiilor s-a resimtit inclusiv in segmentul proiectelor rezidentiale, acolo unde Romania a inregistrat la finele anului trecut peste 8,8 milioane de locuinte, numarul acestora crescand cu peste 40.000 de unitati fata de nivelul inregistrat cu un an in urma. Evolutia a fost data in principal de un volum in crestere de locuinte noi, cat si generat de transformarea unor spatii cu alta destinatie in locuinte.

Un raport al Institutului National de Statistica (INS) scoate in evidenta faptul ca in anul 2015 au fost date in folosinta 46.984 locuinte, in crestere cu 2.000 de unitati fata de anul 2014, ceea ce arata ca oamenii au inceput din nou sa caute oportunitati, in conditiile in care in ultimii ani trendul a fost unul negativ.

In acest fel, majoritatea locuintelor terminate din fonduri private au fost construite in mediul urban (51,9%), in timp ce ponderea numarului de locuinte terminate din fonduri publice a scazut fata de anul precedent, la sub 3%, in conditiile in care la nivelul anului 2014 se situa la 7,4 %.

Citeste si:
Zilele Bucurestiului: PMB, festivitati si concerte pe 21-22 septembrie
Zilele Bucurestiului: PMB...

2016, cel mai bun an din istoria moderna a pietei rezidentiale?

Evolutia favorabila a pietei imobiliare este data si de dezvoltarea sectorului imobiliar, expertii din piata sugerand ca 2016 va fi cel mai bun an din istoria moderna a pietei de profil.

„2016 va fi cel mai bun an pentru istoria moderna a pietei rezidentiale din Romania, cel putin in numar de finalizari de locuinte in Bucuresti si imprejurimi si in cateva dintre cele mai mari orase din tara. Numarul de locuinte care vor fi finalizate in urmatorii ani va depinde de evolutia indicatorilor macroeconomici dar si de strategia autoritatilor, atat in ceea ce priveste investitiile publice in construirea de locuinte cat si in ceea ce priveste strategiile de facilitare a achizitiei unei locuinte – in special programul Prima Casa sau un nou program similar. (...) Din punct de vedere economic, de la perspectivele de crestere ale economiei locale pana la potentialul de majorare a business-urilor din diferite sectoare – implicit si a salariilor – potential pentru mentinerea cererii la nivel actual exista. Astfel, in functie si de strategiile autoritatilor si contextul general macroeconomic, numarul de locuinte care vor fi finalizate in urmatorii ani ar trebui sa fie cel putin la un nivel similar cu cel care va fi inregistrat in acest an”, a declarat Gabriel Voicu(foto mai jos), director New Homes Division in cadrul companiei de consultanta imobiliara Coldwell Banker Romania

Acest trend pozitiv dat de volumul in crestere al constructiilor noi este confirmat si de cel mai nou raport al Institutului National de Statistica, care sustine ca peste 99% din totalul proiectelor derulate in primele sase luni a fost realizat din fonduri private care sustin piata in dezvoltare.

Citeste si:
Sanatatea in Romania: Salariatii si somerii o duc cel mai bine
Sanatatea in Romania:...

99% dintre constructiile noi, realizate din fonduri private in primul semestru

In acest fel, numarul de locuinte date in folosinta a crescut cu peste 4.500 de unitati, la mai mult de 24.000 de locuinte noi, peste 99% dintre aceste constructii fiind realizate din fonduri private.

Potrivit datelor INS, repartitia pe surse de finantare a locuintelor terminate in primul semestru al acestui an, comparat cu nivelul similar al anului trecut a condus la o crestere a locuintelor realizate prin fonduri private cu aproape 5.000 de unitati, in timp ce numarul de locuinte realizate cu bani de la bugetul de stat a scazut semnificativ.

Totodata, in semestrul I din 2016, cele mai multe locuinte au fost date in folosinta in mediul urban, respectiv 56% din total.

In functie de regiune, cele mai multe locuinte au fost finalizate in regiunea de Nord-Vest (+1424 locuinte), Nord-Est (+1267), Sud-Est (+815), Vest (+534), Centru (+388), Bucuresti-Ilfov (+124) si Sud-Muntenia (+83). O scadere a numarului de locuinte terminate s-a inregistrat in regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia (-63 locuinte).

Citeste si:
MS suspenda exportul paralel de citostatice insuficiente in tara
Sorina Pintea suspenda...

Constructiile noi, in blocuri tot mai inalte: cum se dezvolta Romania pe verticala

Din datele INS mai reiese faptul ca suprafata medie locuibila a unei locuinte construite in anul 2015 a scazut la 67,6 mp, mai mica fata de anul 2014, cand s-a ridicat la 71,7 mp. In anul 2015, in mediul rural, suprafata medie locuibila a fost de 76,8 mp , iar in mediul urban a atins valoarea de 59,4 mp. In anul 2015, suprafata medie locuibila a detinut o pondere mai mica in suprafata medie utila in mediul urban (60,4%), fata de mediul rural (63,1%), astfel, suprafata aferenta bucatariilor, bailor, spatiilor de depozitare si de circulatie din interiorul locuintelor, a fost mai mare in cazul locuintelor noi construite in mediul urban decat in mediul rural.

Din totalul locuintelor terminate in anul 2015, dupa numarul de niveluri ale cladirilor, 59% sunt situate in cladiri cu parter si cu un etaj. O explicatie in acest sens este data de numarul mare de locuinte construite in mediul rural. In anul 2015, de exemplu, se remarca o crestere cu 75,6% fata de anul precedent, a locuintelor situate in cladiri cu 5 etaje si peste, acestea ajungand la un numar de 7.404 de locuinte.

In mediul urban, dezvoltarea fondului de locuinte terminate se face preponderent pe verticala, prin cuprinderea de locuinte noi situate in cladiri cu mai multe etaje, in timp ce in mediul rural, este prezenta cu predilectie dezvoltarea pe orizontala.

„Credem ca piata a intrat pe un ritm de crestere. Speram sa fie constant, dar, in continuare, exista un nivel scazut de predictibilitate. Oricand putem asista la fenomene care sa influenteze intr-un mod important piata. De exemplu, Strategia Nationala a Locuirii, aflata acum in dezbatere publica, prevede schimbari importante cu efecte directe in piata rezidentiala. Anul acesta am fost martorii Legi a Darii in Plata care a dus la o temperare a tranzactiilor imobiliare in luna august. Credem ca va continua aceasta tendinta de urbanizare cu o dezvoltare accentuata a marilor orase din tara. In orasele mari se vor construi in principal blocuri pentru ca terenurile sunt foarte scumpe si nu justifica altfel de investitii”, spune, la randul sau Marius Dragne (foto mai jos), CEO al Xella Romania, producator al brandului de beton celular autoclavizat (BCA) Ytong.

Statistici: A crescut calitatea fondului locativ

Din datele INS mai reiese ca in Romania s-a inregistrat o imbunatatire semnificativa a conditiilor de locuit ale populatiei in toate regiunile de dezvoltare. La sfarsitul anului 2015, pe o locuinta din fondul locativ existent se inregistrau, in medie, 2,7 camere / locuinta, cu valori mai mari in regiunile de Sud-Est, Sud-Muntenia sau Sud-Vest Oltenia, acolo unde s-au inregistrat 2,9 camere/fiecare locuinta.

Cea mai mare suprafata locuibila s-a inregistrat in regiunile de Vest si Bucuresti-Ilfov, acolo unde suprafetele medii au depasit 50 mp (50,5 mp in Vest, 50,1 mp in Bucuresti-Ilfov), iar cea mai mica a fost inregistrata in zona de Sud-Vest Oltenia, acolo unde suprafata medie a unei locuinte a fost de 44,7 mp.

Datele INS mai arata faptul ca exista o mica diferenta intre suprafetele locuintelor intre mediul urban si cel rural, cele de la orase fiind, in medie, cu 1,1 mp mai mari.

Cele mai multe locuinte existene la finalul anului 2015 se inregistrau in zonele de Nord-Est (16,2%), Sud-Muntenia (15,2%), Nord-Vest (12,9%) si Sud-Est (12,5%), cele mai putine inregistrandu-se in zona de Vest a tarii, acolo unde ponderea a inregistrat un nivel de sub 10% (9,3%).

Mai mult de jumatate dintre locuintele romanilor se afla in mediul urban (54,5%) in timp ce 98,2% erau detinute de catre proprietari, iar evolutia pozitiva a numarului de locuinte a fost inregistrata atat in mediul urban (+22.200), cat si in mediul rural (+19.300).

Romanii prefera locuintele cu doua si trei camere

In anul 2015, numarul de locuinte cu patru si cinci camere a scazut cu 157, respectiv cu 721, in schimb, cele cu una, doua si trei camere, date in folosinta, au crescut cu 95, 1531, respectiv cu 1252 locuinte.

Distributia la nivelul tarii arata ca numarul mediu de camere pe o locuinta a fost cel mai ridicat in judetele: Suceava (4,4 camere), Prahova, Olt si Covasna (4,2 fiecare), Gorj si Satu-Mare (4,1 fiecare) si Neamt (4,0).

In mediul rural, locuintele cu o camera detin o pondere semnificativ mai redusa (2,6%) comparativ cu mediul urban (11,5%), in timp ce locuintele cu patru camere ocupa o pondere mai ridicata in mediul rural (26,6%), fata de mediul urban (14,6%).

Aceeasi pondere considerabil mai ridicata exista si pentru locuintele cu cinci camere si peste, care in mediul rural ocupa o pondere de 26,9% fata de mediul urban care este de 14,8%.

In ce tip de case locuiesc romanii

Dupa materialul de constructie utilizat, cea mai mare parte a locuintelor noi (82,6% in total) au fost construite din caramida, piatra sau inlocuitori cu plansee din beton armat si lemn. Aceste materiale detin ponderea cea mai mare atat in mediul urban (86,9%), cat si in mediul rural (77,8%).

In anul 2015, numarul locuintelor din lemn si alte materiale a cunoscut o scadere de 272 locuinte per total, fata de anul precedent, ajungand la 797 locuinte. Se constata faptul ca in mediul urban au fost date in folosinta mai putine locuinte din lemn si alte materiale (paianta, chirpici etc.), comparativ cu mediul rural (235 locuinte fata de 562 locuinte).

Analizand in profil regional numarul locuintelor terminate in anul 2015, rezulta ca cele mai multe locuinte au fost date in folosinta in regiunile de dezvoltare: Bucuresti – Ilfov (23,6%), Nord – Est (16,3%), Nord – Vest (13,1% ), Centru (12,0%), Sud – Muntenia (10,6% ) si Sud – Est (10,5% ). Comparativ cu anul 2014 s-au inregistrat scaderi ale numarului de locuinte terminate in urmatoarele regiuni de dezvoltare: Nord- Vest (-926 locuinte), Sud–Vest(-123), Sud- Est (-4). Au avut loc cresteri ale numarului de locuinte, in regiunile de dezvoltare Bucuresti - Ilfov (+972 locuinte), Centru (+957), Vest (+563 ), Nord-Est (+548) si Sud - Muntenia (+13 ).

Cele mai multe locuinte construite in mediul urban au fost date in folosinta in urmatoarele regiuni de dezvoltare: Bucuresti–Ilfov (34,6 %), Centru (14,3 %), Nord – Vest (11,9 %), Nord – Est (11,2 %) si Sud – Est (10,0 %).

In mediul rural, cele mai multe locuinte construite, au fost date in folosinta in urmatoarele regiuni de dezvoltare: Nord – Est (22,0 %), Sud – Muntenia (15,0 %), Nord – Vest (14,5 %), Vest (11,3 %), Bucuresti–Ilfov (11,3 %), Sud – Est (11,1%) si Centru (9,5 %). Cele mai multe locuinte realizate din fonduri publice au fost date in folosinta in urmatoarele regiuni de dezvoltare: Centru (21,2 %), Sud - Muntenia (17,2 %), Nord - Est (16,3 %), Vest (15,8 %) si Nord -Vest (15,5%). Cele mai putine locuinte construite din fonduri publice au fost realizate in regiunile de dezvoltare Sud-Est (8,2 %), Sud-Vest Oltenia (4,7 %) si Bucuresti – Ilfov (1,1 %). Din fondurile private, cele mai multe locuinte realizate au fost date in folosinta in regiunile de dezvoltare: Bucuresti – Ilfov (24,2 %), Nord – Est (16,3 %), Nord – Vest (13,1 %) si Centru (11,8 %). Cele mai putine locuinte construite din fonduri private au fost inregistrate in regiunile de dezvoltare: Sud– Est (10,6 %), Sud - Muntenia (10,4 %),Vest (8,5 %) si Sud - Vest Oltenia (5,1 %).


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Economie »



Citeste si
ANAF: Progres in colectarea veniturilor in PIB la 8 luni