Decizia de eliminare a impozitului pe venit in cazul pensiilor, care a trecut de Senat ieri, ca prima camera sesizata, este doar una dintre initiativele cu impact bugetar semnificativ. Alte cateva masuri, daca vor fi adoptate de parlamentari, risca sa creeze un gol fiscal de zeci de miliarde de lei si sa trimita economia din nou in criza.

Economistii nici nu vor sa se gandeasca la ce s-ar intampla daca toate initiativele aflate acum in Parlament, in sensul unor noi masuri de relaxare fiscala sau de crestere a pensiilor, ar trece si s-ar cuantifica in bugetul de anul viitor, aflat si asa la limita superioara, de 3% din PIB, in conditiile in care nu s-ar ajusta politica fiscal-bugetare fata de 2016.

Potrivit calculelor facute de Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal, la solicitarea wall-street.ro, impactul bugetar al eliminarii impozitarii pensiilor, indiferent de cuantumul lor, si plata CASS de la buget, nu din venitul pensionarului, ca pana acum, ar avea un impact de 2,5 miliarde lei, echivalentul a 0,3-0,4% din PIB.

Din eliminarea impozitului pe venit in cazul pensiilor, statul ar urma sa piarda la buget 1,6 miliarde de lei anual, iar pentru plata CASS in cazul acestor pensii va mai cheltui circa 900 milioane lei pe an.

Doar aceasta cheltuiala, daca va fi angajata din 2017, va duce deficitul peste nivelul maxim permis de Comisia Europeana, de 3% din PIB.

Citeste si:
DIICOT: Din analize a rezultat profilul Alexandrei Macesanu
DIICOT anunta oficial ca din...

Alte initiative legislative pot dinamita bugetul, cu impact de 20 miliarde de lei pe an

"Riscurile sunt foarte mari, intr-un an electoral, sa treaca aceasta initiativa (neimpozitarea pensiilor - n.r.), dar pericolul major nu este aici, ci vine din alte masuri aflate acum in Parlament, cea mai importanta fiind cresterea punctului de pensie", a declarat pentru wall-street.ro Ionut Dumitru.

Propunerea de a creste punctul de pensie de la 35% la 45% din salariul mediu ar fi una dintre masurile care ar dinamita bugetul, fara nicio sansa sa poate fi acomodata din colectare. Aceasta ajustare a punctului de pensie, care va echivala cu o crestere de circa 30% a pensiilor, ar insemna un efort bugetar de nu mai putin de 18-20 miliarde de lei, adica peste 2% din PIB.

Masura ar adanci puternic deficitul fondului de pensii, in contextul in care si asa Romania reuseste sa finanteze doar 60% din necesarul pentru pensii din contributii. Statul plateste in acest an pentru pensii circa 60 miliarde lei, dintre care 40 de miliarde sunt din bugetul fondului de pensii, ca urmare a contributiilor firmelor si indivizilor, iar restul sumei (20 miliarde lei) este finantata de la bugetul de stat.

Daca majorarea punctului de pensie ar fi masura cu cel mai mare impact, nu ar fi in schimb singura care va periclita stabilitatea bugetara a Romaniei in anii ce vor urma. Exista si promisiunea unei reduceri suplimentare de CAS, cu 5% - atat la angajator, cat si la angajat - precum si o initiativa de acordare a unor pensii speciale pentru profesori.

Citeste si:
Ministrul Economiei: Este exclus ca OMV să se retragă din Marea Neagră
Ministrul Economiei: Este...

"Parlamentarii nu constientizeaza (inca) cat de mare va fi presiunea pe buget in 2017", este concluzia seaca trasa de mai multi economisti consultati de wall-street.ro.

Sursa foto: Paul Bodea_Shutterstock


Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Economie »



Citește și
Comisia Europeană ”urechează” România: cere procedura de deficit excesiv
Setari Cookie-uri