BNR ar putea ingusta de doua ori coridorul facilitatilor permanente anul urmator, decizii urmate in a doua jumatate din 2017 si de doua cresteri ale dobanzii cheie, in contextul in care inflatia revine lent, iar evenimentele de pe plan extern, inclusiv deciziile de politica monetara ale Rezervei Federale a SUA (Fed), au o importanta majora. Robor la trei luni, indicele dupa care este calculata dobanda pentru mare parte din creditele cu dobanda variabila luate de romani, ar putea ajunge astfel la 1,5% la mijlocul anului urmator si la 2,25% in primul trimestru din 2018. O rata adecvata a Robor pentru Romania, odata cu apropierea ratei inflatiei de obiectivul BNR, ar fi insa la 4-4,5%, astfel incat dobanzile sa stimuleze economisirea, afirma economistul sef al ING Bank Romania, Ciprian Dascalu. Cresterea Robor estimata pentru perioada urmatoare nu ar pune insa probleme romanilor cu rate la banci, afirma acesta.
Astfel, BNR ar putea incepe anul urmator ingustand in februarie cu 0,25 puncte procentuale coridorul facilitatilor permanente (format din dobanzile practicate de BNR pentru banci comerciale la depozite si credite), decizie urmata de o masura similara in al doilea trimestru. In prezent, coridorul este format din rata cheie, de 1,75%, +/- 1,5%. Dobanda la facilitatea de depozit este de 0,25%, iar la cea de creditare de 3,25%.
Scenariul are la baza inflatia redusa din Romania si cresterea economica peste potential, estimata de ING Bank la 5,2% in 2016, dar si factori externi, cum ar fi asteptatile pentru majorari ale dobanzii de politica monetara in SUA sau programul Bancii Centrale Europene de stimulare a economiei si inflatiei in zona euro.
"BNR va lasa surplusul de lichiditate in mare parte nesterilizat, astfel ca indicii ratelor de dobanda relevanti pentru costul creditului s-ar putea situa si in 2017 la mijlocul intervalului dintre facilitatea de depozit si rata cheie. Ne mentinem estimarea pentru prima ingustare a coridorului la sedinta din februarie. O alta ingustare este asteptata in al doilea trimestru din 2017, urmata de cate o majorare a dobanzii de politica monetara in fiecare dintre urmatoarele doua trimestre. (…) O eventuala consolidare fiscala (incepand de anul urmator, n.r.), transmiterea mai buna a politicilor monetare si reglementarea mai stricta ar putea fi argumente pentru o inasprire mai putin agresiva din partea bancii centrale. BNR s-ar putea baza, in schimb, pe masuri de reglementare pentru a incetini creditarea in lei, daca devine necesar", a afirmat Ciprian Dascalu.
Citeste si:
Ce se intampla cu dobanzile la credite
Masurile BNR, ingustarea coridorului si mjorarea ratei cheie, ar avea anul urmator un impact total de 1 punct procentual, iar acestea ar trebui sa se vada integral in dobanzile populatiei.
"Dobanzile ar trebui sa urmeze (…) cel putin cu aceeasi amplitudine sa se majoreze. Daca vedem in total 100 de puncte de baza (1 punct procentual) ar trebui 100 de puncte de baza sa vedem si in cresterea Roborului, dupa care sunt indexate practic creditele cu dobdanda variabila. Va conta asta foarte mult in contextul in care salariile in economie cresc cu doua cifre? Eu zic ca nu prea", a spus economistul sef al ING Bank.
Inflatia redusa este astfel unul dintre principalii factori care tin dobanzile creditelor la niveluri scazute. Inflatia a fost perturbata puternic in urma reducerii TVA la alimente la mijlocul anului trecut, de taierea cotei generale de TVA de la inceputul anului, precum si de factori externi, cum ar fi preturile mici la energie si supraoferta pe piata de produse alimentare a UE.
Citeste si:
In plus, adauga economistul, daca inflatia s-ar situa in linie cu cea tintita de BNR (de 2,5%), un nivel adecvat al Robor ar fi de 4-4,5%, astfel incat rata reala de dobanda sa fie suficienta pentru a incuraja economisirea necesara unei economii emergente ca Romania.
"Trebuie sa avem o gandire pe termen lung, cum ar fi logic. Avem tinta stationara pe termen lung 2,5% (la inflatie, n.r.). BNR are ca obiectiv sa atinga tinta. Presupunand ca face tot posibilul sa-si atinga tinta si vom avea o inflatie medie pe urmatorii 20 de ani de 2,5%, o rata reala de dobanda intr-o economie emergenta, care sa stimuleze economisirea interna si sa duca la reducerea dependentei de fluxurile de capital externe ar trebui sa fie 1,5-2%, deci aici ne trezim cu o rata nominala de dobanda corecta pe termen lung la 4-4,5%, nu la 0,75% cat este acum", a declarat economistul ING Bank.
Citeste si:
O revenire mai lenta a inflatiei dupa impactul reducerii TVA ar modifica si scenariul pentru eventuala majorare a dobanzilor, a adaugat economistul.
In prezent, Robor la trei luni se situeaza la 0,73%, foarte aproape de minimul istoric.
Potrivit calculelor Idea Bank, la un credit de 40.000 de lei, un credit mediu pe care banca il acorda, rata este de circa 800 de lei, la o valoare a Robor de 0,7-0,8%. Daca Robor ar creste la 1,7-1,8%, rata de 800 de lei ar urca la 825 de lei.
O diferenta de 25 de lei poate sa nu para mult si, pentru multi, va fi suportabila, insa avand in vedere ca plata ratelor se va derula pentru inca 3-4 ani suma platita ar fi cu pana la 1.200 de lei mai mare pentru creditul de 40.000 lei, a declarat Alin Fodoroiu, director al directiei produse in cadrul Idea Bank, la emisiunea Profesionistii in Banking.
Creativa Images/Shutterstock
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
