In piata interbancara persista un surplus semnificativ de lichiditate care obliga bancile sa caute cu frenezie clienti pentru credite. Lichiditatea vine din fondurile UE care intra in Romania si sunt distribuite in lei de catre stat beneficiarilor de fonduri europene, dar si din rata mai ridicata de economisire. Cu alte cuvinte, dupa perioada in care strainii ne imprumutau scump, romanii au acum bani sa se imprumute intre ei mai ieftin.
"Principalul efect al excesului de lichiditatea este scaderea ratelor de dobanda Robor sub rata de politica monetara a Bancii Nationale a Romaniei (BNR). Practic, excesul de lichiditate scade nevoia bancilor de a se imprumuta in sistemul interbancar si <<ieftineste>> astfel valoarea banilor", a declarat pentru wall-street.ro Mihai Patrulescu, senior economist la UniCredit Bank Romania.
Potrivit unui raport Banca Transilvania, pe piața monetara Robor cu scadentele 3, 6, 9 și 12 luni a consemnat noi minime istorice la începutul acestei săptămâni, de 0,7%, 0,94%, 1,04%, respectiv 1,09%. Robor la 3 luni, indice in functie de care sunt calculate dobanzile la o mare parte a creditelor acordate in piata locala, se afla cu aproximativ 58% sub nivelul inregistrat in urma cu un an.
De la inceputul acestui an, surplusul de lichiditate a variat intre 4 si 20 de miliarde lei, in timp ce in ultimele 12 luni intervalul este mai larg, cu minimul la 849 milioane lei, inregistrat in septembrie anul trecut. Maximul intervalului a fost atins în ianuarie, la 19,8 miliarde de lei.
Citeste si:
De ce au bancile atat de multi bani?
Sursele excesului de lichiditate din sistemul bancar sunt atat cresterea de depozite, cat si intrarile de fonduri europene. Cei care acceseaza efectiv fonduri europene nu primesc euro de la Comsia Europeana, platile fiind facute in lei dupa ce Ministerul Finatelor Publice schimba miliardele de euro in moneda nationala la BNR.
"Principala sursa a excesului structural de lichiditate o reprezinta fondurile europene schimbate in lei de catre Ministerul Finantelor direct cu banca centrala, urmand ca disbursarea fondurilor sa fie facuta in lei. Intrucat contravine obiectivelor curente de politica monetara, BNR nu sterilizeaza permanent acesti lei prin vanzarea de euro in piata valutara. O alta sursa de lichiditate o reprezinta reducerile succesive ale rezervelor minime obligatorii in moneda nationala”, a declarat pentru wall-street.ro economistul sef al ING Bank Romania, Ciprian Dascalu.
Citeste si:
La fondurile europene si reducerile rezervelor minime obligatorii (bani pe care bancile sunt obligate sa-i tina la BNR) se adauga si cresterea semnificativa a depozitelor din sistemul bancar.
"In ultimii doi ani, volumul depozitelor din sistemul bancar a crescut cu 20% (iulie 2016/iulie 2014), iar volumul creditelor a crescut cu doar 1,1% in aceasta perioada. Aceasta dinamica divergenta a dus la acumularea excedentului de lei din piata bancara. De asemenea, excesul de lichiditate a fost accentuat de sezonalitatea platilor efectuate la bugetul statului in perioada 2014-2015, prin care se injecta o suma considerabila de lichiditate in ultimele luni ale anului", a spus Mihai Patrulescu.
Urmariti in infograficul de mai jos cum a evoluat creditarea si economisirea de la inceputul crizei pana in prezent.
Cum si cand se elimina lichiditatea in exces?
Exista mai multe modalitati de sterilizare a excesului de lichiditate printre care: organizarea de operatiuni reverse repo (destinate absorbtiei de lichiditate, in cadrul carora BNR vinde bancilor active eligibile pentru tranzactionare, angajandu-se sa le rascumpere la o data ulterioara si la un pret stabilit la data tranzactiei), cresterea rezervelor minime obligatorii pentru lei sau extinderea facilitatii de depozit.
Citeste si:
Pentru moment nu exista asteptari pentru o sterilizare a excesului de lichiditate.
"In acest moment, sterilizarea excesului de lichiditate nu ar fi avizata din 3 motive: 1) nivelul scazut al inflatiei permite mentinerea dobanziilor Robor la niveluri foarte joase; 2) ratele de dobanda scazute incurajeaza refinantarea creditelor istorice din euro in lei, reducand astfel riscul valutar; 3) sterilizarea ar presupune o serie de costuri pentru BNR. In aceste conditii, ne asteptam ca ratele de dobanda Robor sa ramana in jurul nivelurilor actuale pe parcursul perioadei 2016-2017", afirma economistul UniCredit Bank.
Operatiunile pentru sterilizarea totala a excesului de lichiditate sunt asteptate de ING Bank tot din 2018.
"Operatiuni de piata prin care banca centrala sa sterilizeze integral surplusul de lichiditate sunt asteptate de catre noi abia in 2018 cand am putea vedea o ancorare mai ferma a costului creditului la rata de politica monetara”, a declarat Ciprian Dascalu.
Citeste si:
ING Bank estimeaza ca Robor la 3 luni sa ramane in jurul nivelului actual in urmatoarele luni, urmand ca anul urmator sa creasca cu 0,25 puncte procentuale pe trimestru, ajungand astfel la finele lui 2017 la 1,75%.
"Surplusul de lichiditate este plasat de catre sistemul bancar overnight la facilitatea de depozit a BNR care remunereaza 0,25%. Ratele relevante pentru costul creditului (ROBOR 3M) s-au stabilizat undeva la mijlocul intervalului dintre facilitatea de depozit si rata cheie a BNR de 1,75%. Ne asteptam ca intervalul facilitatilor permanente sa fie intai ingustat de la ±1,5 puncte procentuale la ±1 punct procentual in doi pasi egali, dupa care sa creasca rata de politica monetara", a spus Ciprian Dascalu.
Cresterea Robor la 3 luni ar urma sa se accelereze in primul trimestru din 2018, cand ING Bank estimeaza un nivel de 2,25%.
Citeste si:
Sursa foto: Pixaby
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
