Noile cresteri de salarii si scaderi de taxe si contributii propuse de parlamentari inaintea alegerilor ameninta sa urce deficitul bugetar peste 8%, la cel mai ridicat nivel inregistrat de Romania incepand de la Revolutie. Consecintele unui astfel de nivel al deficitului bugetar, chiar si intr-o perioada in care economia globala este relativ stabila, ar fi exrem de grave pentru Romania, incluzand pierderea increderii investitorilor si cresterea puternica a dobanzilor la care se imprumuta statului, urmata, implicit, de costurile imprumuturilor pentru intreaga economie. De asemenea, si cursul ar fi afectat, o depreciere a leului in raport cu euro fiind foarte probabila intr-un astfel de scenariu. Economistii spera, insa, ca macar o parte dintre pomenile electorale vor ramane la stadiul de promisiuni, iar derapajul de deficit bugetar se va situa, totusi, la un nivel care sa permita corectarea fara o repetare a situatiei din 2009-2010.

Pentru anul urmator, pe un scenariu de baza, care nu include impactul noilor promisiuni ale politicienilor din Parlament, Comisia Europeana estimeaza un deficit bugetar de 3,4%. Pe baza masurile deja aprobate in Codul Fiscal, cu impact in 2017, si luand in calcul o crestere de 10% a cheltuielilor cu salariile in sectorul public, economistii ING Bank considera ca deficitul bugetar ar putea ajunge la 3,7%.

Promisiuni noi ale politicienilor, al caror impact nu este prins in estimarile de deficit de 3,4% sau 3,7%:

  • Reducerea TVA la utilitati de la 20% la 9% - impact de 0,3% din PIB;
  • Impactul bugetar al eliminarii impozitarii pensiilor, indiferent de cuantumul lor, si plata CASS de la buget, nu din venitul pensionarului, ca pana acum, ar avea un impact de 2,5 miliarde lei - echivalentul a 0,3-0,4% din PIB;
  • Lege cresterii pensiilor - impact bugetar de 2,5 - 3% din PIB;
  • Reducere CAS cu 5% cumulat angajat si angajator - aproximativ 1% din PIB;
  • Reducere TVA de la 20% la 9% pentru ingrasaminte, pesticide, pentru seminte si alte produse destinate insamantarii sau plantarii, dar si pentru prestari de servicii specifice de tipul celor utilizate in sectorul agricol, cum ar fi pentru lucrari de arat, de semanat, de prasit, ierbicidat, recoltat, greblat etc - impact de aproximativ 0,1% din PIB.

*Sursa estimari impact bugetar – Ionut Dumitru (presedintele Consiliului Fiscal si economist sef al Raiffeisen Bank Romania) si Ciprian Dascalu (economist sef al ING Bank Romania)

Adaugand impactul acestor masuri, deficitul bugetar poate ajunge la 7,6-8,2% din PIB daca luam in calcul estimarea Comisiei Europene sau la 7,9-8,5% daca ne bazam pe prognoza economistilor ING Bank Romania (mai actuala).

O comisie din Senat a aprobat recent legea care ar creste toate pensiile incepand din 2017.

"Dintre masurile populiste care circula in Parlament inaintea alegerilor din 11 decembrie, aceasta este, de departe, cea care are cel mai mare impact, intrucat implica un efort bugetar estimat la aproape de 3% din PIB in 2017 si chiar mai mare in 2018, intrucat propune o majorare graduala a pensiilor", noteaza economistul sef al ING Bank Romania, Ciprian Dascalu.

Pentru anul acesta, deficitul bugetar este estimat aproape de 3% din PIB, iar economistii anticipeaza ca guvernul condus de premierul Dacian Ciolos va reusi sa ramana in aceasta limita.

Masuri iresponsabile, populism catastrofal

"Sunt foarte multe propuneri pe care in mare parte le-as numi populiste, pentru ca ele nu au acoprita sursa de finantare si discutam de sume foarte mari, de ordinul procentelor din PIB. Daca le adunam pe toate ajungem intr-o situatie catastrofala cu deficitul bugetar. Probabil ca o parte dintre ele nu vor fi aprobate, sau cel putin sper lucrul acesta, pentru ca impactul este foarte puternic", a declarat Ionut Dumitru pentru wall-street.ro.

Cele mai multe dintre masurile propuse de politicieni au impact permanent asupra bugetului, adica eu efect in 2017 si anii urmatori, astfel ca masurile de compensare, taierile de cheltuieli ori majorari de taxe ar trebui sa aiba acelasi caracter permanent.

"Este o situatie delicata si cred ca putem sa le catalogam ca masuri iresponsabile, atata timp cat ele aduc un impact bugetar de miliarde de euro si nimeni nu s-a gandit cel putin care este sursa de finatare. Daca le vom implementa, fara indoiala ca nu ne permitem sa avem un deficit de ordinul … multor procente din PIB peste ceea ce ar trebui sa avem. Nici nu vreau sa ma gandesc unde ar ajunge deficitul daca toate aceste masuri s-ar aproba", a spus presedintele Consiliului Fiscal.

Romania va trebui sa reechilibreze bugetul, iar procesul de stabilizare va fi dureros daca politicienii lasa deficitul bugetar sa urce la un nivel atat de ridicat.

"Evident ca in conditiile in care nu ne permitem asa ceva, trebuie facuta o ajustare daca aceste masuri vor fi implementate, si ajustarea va fi una foarte dureroasa pentru economie per ansamblu, mai ales ca cele mai multe masuri si cu impactul cel mai mare sunt pe zona pensiilor", a declarat Ionut Dumitru.

Deficitul bugetar … cel mai mare din cele aproape trei decenii de dupa Revolutie

La un nivel estimat in jurul a 8%, deficitul ar fi cel mai ridicat incepand din 1990, potrivit datelor publicate de Ministerul Finantelor si Fondul Monetar International.

Anterior, cel mai ridicat deficit bugetar a fost inregistrat in 2009, cand Romania a fost destabilizata de criza economica si a fost nevoita sa recurga la acorduri cu FMI.

Masurile de redresare luate in cadrul acordului cu FMI, taieri de pensii si salarii (reversate ulterior), dar si blocarea angajarilor in sectorul public si alte politici de control al cheltuielilor au afectat puternic economia si populatia.

An Deficit/excedent bugetar ca procentaj din PIB
1990 +1%
1991 +3,2%
1992 -4,5%
1993 -0,35%
1994 -2,2%
1995 -3,2%
1996 -4,7%
1997 -5,1%
1998 -5,3%
1999 -3,5%
2000 -4%
2001 -3,2%
2002 -2,6%
2003 -2,2%
2004 -1,3%
2005 -0,6%
2006 -1,3%
2007 -3,1%
2008 -4,7%
2009 -7,1%
2010 -6,3%
2011 -4,2%
2012 -2,5%
2013 -2,5%
2014 -1,7%
2015 -1,4%

Pentru perioada 2004-2015 datele provin de la Ministerul Finantelor Publice, iar pentru intervalul 1990-2003 de la FMI.

Sursa foto: astephan/Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri