Romania nu are nevoie de "mai mult de 3-4, maxim 5" banci universale, consolidarea sistemului bancar fiind inevitabila, in contextul in care investitiile in IT sunt tot mai mari, iar cerintele de reglementare sunt tot mai complexe, a declarat la Profesionistii in Banking Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank Romania.
Aflati in interviul de mai jos:
- cat a investit anul acesta Raiffeisen Bank in digitalizare
- de ce piata nu are nevoie de mai mult de 5 banci universale
- pe ce motoare de crestere pariaza Raiffeisen in urmatoarea perioada
- de ce banca mama a Raiffeisen cere dividende mai mari
"Este clar ca avem nevoie de consolidare in sistemul bancar din mai multe puncte de vedere. Daca vedem cat cresc nevoile de investitii in IT si cat de complex devine totul din punct de vedere al reglementarii, cred ca doar bancile mari, cu o cota de piata de 10% sau mai mult, vor supravietui. O sa fie intotdeauna cateva banci de nisa, care se focuseaza pe un anumit segment, dar banci cu ambitii de a fi universale nu cred ca avem nevoie de mai mult de 3-4, maxim 5, intr-o tara ca Romania", afirma bancherul care conduce de peste 15 ani Raiffeisen Bank.
Citeste si:
Consolidarea va avea loc, intrebarea este cum? Romania, fiind relativ o tara mare in regiune, nimeni nu vrea sa renunte la ea.
"Este greu de spus care va fi trigger-ul pentru consolidare. Ar putea fi ceva pe plan local sau ceva pe plan international, dar sunt convins ca in cativa ani vom avea mai putine banci decat astazi", concluzioneaza van Groningen.
Intrebat daca prospecteaza piata pentru noi achizitii, seful Raiffeisen a sustinut ca o preluare - de portofoliu sau de banca - nu este de importanta strategica, pentru ca banca pe care o conduce are o pozitie buna, cu o cota de piata solida si este destul de profitabila, insa din punct de vedere tactic urmareste tot ce apare pe piata.
Raiffeisen Bank a obtinut un profit net de 36 de milioane euro in prima jumatate a anului 2016, in scadere cu 25% fata de perioada similara din 2015, cand a raportat 48 milioane euro, pe fondul suplimentarii provizioanelor ca urmare a intrarii legii darii in plata in vigoare.
In pofida rezultatului mai slab, actionarii au decis in AGA distribuirea a trei sferturi din profit ca dividende, sub presiunea de capitalizare a bancii mama. Intrebat cum afecteaza aceasta distributie planurile Raiffeisen in Romania, Steven van Groningen precizeaza ca banca locala a fost mereu profitabila si nu va avea in mod clar limite de crestere.
Citeste si:
"Dar, daca suntem supracapitalizati, evident ca actionarul ar putea sa ceara un dividend mai mare. Intotodeauna, punctul nostru tare a fost ca suntem o banca puternica, de sine statatoare, nu avem nevoie nici de refinantare, nici de capital din partea grupului", a declarat seful Raiffeisen Bank.
Potentialul de achizitii: Ne uitam, dar nu suntem disperati
"Daca sunt oportunitati de a achizitiona un portofoliu sau o banca, cu siguranta o sa ne uitam. Nu suntem disperati si atunci actionarii nostri nu vor fi dispusi sa plateasca un pret exagerat de mare. Intr-o perioada in care piata creste foarte mult, este relativ putin atractiv sa cumperi ceva, pentru ca ai nevoie de multe resurse pentru integrare, resurse care nu mai pot fi folosite pentru o crestere de business", subliniaza bancherul.
In prezent, sistemul bancar romanesc este dominat de bancile grecesti si austriece, dar in top 10 se afla si trei institutii de credit cu actionariat francez, italian si olandez. Nemtii si englezii lipsesc, insa presedintele Raiffeisen Bank considera ca, in actualul mediu international, orice achizitie este posibila. Totusi, mai putin probabil este ca o banca germana puternica sa intre in piata romaneasca printr-o achizitie de 1-2% in cota de piata.
Citeste si:
"Cum am vazut in alte industrii, nu este exclus sa cumpere un grup bancar intreg. Am vazut asta in industria berii, unde au cumparat un grup regional si au rezolvat problemele in Romania si in toate tarile din Sud-Estul Europei. Suntem intr-o perioada in care, si regional si international, orice este posibil", atrage atentia van Groningen.
Investitiile in digitalizare: 10 milioane de euro pe an
Presedintele Raiffeisen Bank a precizat ca digitalizarea este o directie strategica, in contextul in care gestionarea numerarului de catre o banca este un cost imens. Astfel, bancherul prefera sa reduca aceste costuri si sa aloce banii spre digitalizarea proceselor si tehnologie noua. Van Groningen a dat exemplul investitiilor in bancomatele inteligente, care permit depunerea de numerar, ceea ce elimina astfel nevoia de a relationa cu casierul bancar.
Citeste si:
Esti interesat de digitalizare? Participa la editia speciala a Banking 2.0 dedicata eliminarii hartiei in mediul bancar.
In total, incluzand si investitiile in online si mobile banking, dezvoltarea ecosistemului digital a costat banca 10 milioane de euro in acest an.
"Cat de mult ne-am luptat sa eliminam stampila, nu aveai nevoie de nicio viziune ca sa iti dai seama ca in viitor nu vei mai avea nevoie de stampila, dar inertia este atat de mare si acum vedem acelasi lucru cu numerarul. Daca ma duc in Olanda la cumparaturi, in anumite magazine nici nu mai pot cumpara cu numerar. Aici (in Romania – n.r.), daca incerci sa reduci numerarul, ai imediat oameni care se supara ca nu pot plati in numerar sau ca nu avem monezi la schimb, fac chiar scandal", a povestit bancherul de origine olandeza.
Motoarele cresterii: creditul de consum, dar si zona IMM si corporate
Seful Raiffeisen puncteaza faptul ca increderea consumatorilor este la un nivel ridicat, bazata pe salariile mai mari si taxele mai mici (TVA in special), ceea ce a dus si la o crestere a apetitului pentru consum si, prin urmare, si a creditelor de nevoi personale.
Citeste si:
"Pe creditul ipotecar nu ma astept inca la o crestere, pentru ca depinde mult de ce se intampla cu Prima Casa. In zona de IMM si corporate incepe insa sa se simta cererea, iar antreprenorii incep sa se se uite la oportunitati. Cand fac vizite in tara, vad ca exista un interes mare pentru investitii, dar si o ingrijorare fata de lipsa de personal", spune van Groningen.
Bancherul considera ca vedem acum efecte de runda a doua, pentru ca fara consum, firmele nu aveau motive sa investeasca, dar acum a revenit puternic consumul, ceea ce determina firmele si antreprenorii sa apeleze la credite pentru a-si creste afacerile.
Intrebat despre potentialul de scadere a marjelor pe creditele de consum, van Groningen a avertizat ca bancile nu ar trebui sa se intoarca la perioada dinainte de 2008, cand in dorinta de cota de piata, toata lumea dadea credite ieftine, dar cu un risc foarte mare.
Citeste si:
"Cel mai usor este sa dai un credit mai ieftin, dar accepti un risc mai mare [...] Important este sa ajungi la o dobanda rezonabila, care acopera costurile", afirma seful Raiffeisen, care explica faptul ca "reducerea riscului nu este doar in interesul bancii, ci si al societatii pe ansamblu".
Pe de alta parte, el precizeaza ca populatia trebuie sa fie constienta ca pierderile bancilor "nu se duc intr-o gaura mare, ci se transforma intr-un risc mai mare", iar acest lucru creste costul creditelor pentru clienti.
Sursa foto: Lucian Milasan
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
