Sistemul pensiilor de stat inregistreaza an de an deficite uriase, care sunt acoperite prin transferuri (subventii) de la buget. Pentru ca numarul salariatilor care platesc pentru pensie este prea mic, iar banii stransi din taxe si impozite sunt insuficienti pentru a finanta domeniile deja stabilite (precum sanatate, invatamant, investitii, etc), statul trebuie sa iasa in piata financiara si sa se imprumute pentru a acoperi plata pensiilor. Bani pentru care de la bugetul statului se platesc dobanzi. Faptul ca bugetul functioneaza doar pe deficit (nu si pe excedent) inseamna ca autoritatile trebuie sa rostogoleasca datoria existenta, iar la 100 de lei imprumutati azi vom continua sa platim dobanzi pentru tot viitorul previzibil.
In acest context, parlamentarii iau in calcul o majorare semnificativa a pensiilor, masura care ar putea urca deficitul din sistemul de pensii de la 34% anul trecut peste 50% in 2017.
Anul trecut, statul a platit pensii de aproape 55 miliarde de lei. Veniturile obtinute din contributiile incasate la bugetul de asigurari sociale au totalizat doar 36,6 miliarde de lei. Deficitul de 18,3 miliarde de lei a fost acoperit de stat din alte surse. In primele sase luni din acest an, bugetul asigurarilor sociale a consemnat un deficit de circa 30%.
"Un lucru foarte important, pe care nu prea il spune multa lume. Si in momentul de fata, chiar daca pensiile sunt foarte mici ca nivel, problema este ca nu putem plati mai mult, pentru ca si pe acestea mici pe care le avem de plata, le platim cu mari eforturi. Adica peste 30% din pensiile pe care le platim acum sunt resurse imprumutate. Nici macar pentru aceste pensii foarte mici nu avem contributii colectate care sa le sustina. Anul trecut au fost transferuri de la bugetul de stat pentru a acoperi deficitul de 18,3 miliarde de lei. Valoarea totala a pensiilor platite s-a situat la aproape 55 miliarde de lei, iar transferurile de la bugetul de stat au reprezentat 34%", a declarat pentru wall-street.ro Ionut Dumitru, economistul sef al Raiffeisen Bank Romania si presedinte al Consiliului Fiscal.
Citeste si:
Potrivit acestuia, 33,8% din pensii nu sunt acoperite din contributii, iar raportul acesta se va deteriora, probabil, in anii urmatori.
"Pentru a mai reduce deficitul acesta structural in bugetul de pensii, intre ce incasam si ceea ce platim, este o singura solutie viabila pe termen lung: cresterea numarului de contribuabili. Care poate sa insemne o crestere a numarului de angajati care contribuie la sistemul de pensii, prin crearea de locuri de munca si aducerea celor care sunt in economia informala in economia oficiala, adica a celor care nu platesc taxe in momentul de fata. Sunt in jur de 1-1,5 milioane de persoane in momentul de fata care nu platesc taxe si impozite, munca la negru estimata de INS", a spus Ionut Dumitru.
Potrivit datelor INS, anul trecut numarul mediu al salariatilor s-a situat la 4,61 milioane, insa numarul acestora urca la 6,06 milioane, potrivit datelor de la Statistica, daca sunt incluse fortele armate si asimilati, precum si persoanele care lucreaza in sectorul informal si la negru.
Citeste si:
O alta masura care ar ajuta bugetul de pensii ar fi cresterea contributiilor pentru alte tipuri de venituri, care in prezent sunt grevate de o sarcina fiscala mai redusa decat cele din salarii.
"Sunt destul de multe venituri care au in momentul de fata un tratament fiscal mai avantajos fata de munca salariala. Nimeni nu vrea sa discute despre lucrul acesta (proiectul fostului secretar de stat Gabriel Biris, n.r.) diferenta dintre a fi salariat si a avea venituri pe persoana fizica dintr-o alta sursa este una foarte mare in materie de povara fiscala. Asta este o scapare a legislatiei care trebuie rezolvata. E clar un cerc vicios. Oamenii nu vor sa plateasca contributii pentru ca nu primesc prea mult in schimb (din partea statului, n.r.)", a afirmat economistul sef al Raiffeisen Bank.
De cati salariati ar fi nevoie pentru a acoperi deficitul de la pensii
La nivelul cifrelor pentru anul trecut, cand 4,61 milioane de salariati (in medie) acopereau doar doua treimi din necesarul bugetului de pensii, ar fi fost nevoie de cresterea numarului acestora la 6,9 milioane pentru a acoperi integral din contributii la asigurari sociale suma de 55 miliarde de lei.
Citeste si:
Autoritatile au redus pe finalul anului 2014 CAS cu 5 puncte procentuale la angajator, iar in prezent se afla in proces de a aproba o noua masura de reducere a CAS, (cu 3 puncte procentuale la angajat si cu 2 puncte procentuale la angajator). Efectul taierii CAS de anul trecut pare sa fi fost compensat de cresterea economica si, probabil, de majorarea numarului de angajati, intrucat la jumatatea anului incasarile din contributii de asigurari sociale la bugetul general consolidat inregistrau un avans de 6,3% fata de perioada similara a anului trecut.
Taierea CAS cu inca 5 puncte procentuale ar avea un impact de aproxiamtiv 7-8 miliarde de lei asupra bugetului. In prezent, contributiile la CAS sunt de 26,3% pentru conditii normale de munca, din care 10,5% este contributia angajatului, iar 15,8% cea a angajatorului.
"Sunt foarte multe masuri populiste in diverse stadii de aprobare, cu impact catastrofal, daca le adunam pe toate, asupra bugetului. Important este sa realizeze cei care decid lucrurile acestea ca nu le putem face, oricat de bine intentionati am fi, nu exista miracole. Am vazut declaratiile doamnei care a propus cresterea punctului de pensie, este de un populism feroce", a afirmat Ionut Dumitru.
Citeste si:
Sistemul de pensii se afla intr-o situatie deplorabila, iar masurile care cresc povara pe acest buget, precum cresterea pensiilor si reducerea CAS, agraveaza si mai mult aceasta situatie.
"Lucrurile astea politicienii nu au curaj sa le spuna. Si in momentul de fata, pensiile acestea foarte mici, pentru ca este o realitate, pensiile sunt foarte mici in Romania, dar si pe acestea nu suntem in stare sa le platim din ce incasam si ne imprumutam si pentru astea o treime din bani. Toata lumea ar trebui sa inteleaga ca situatia sistemului de pensii este deplorabila si orice adauga povara suplimentara in sistemul acesta nu ajuta deloc, deterioreaza situatia si mai mult", a declarat economistul.
Masura care ridica perspectiva unui deficit bugetar urias
Comisia de munca din Senat a admis recent o propunere legislativa a mai multor parlamentari, care prevede majorarea valorii punctului de pensie la 40% din venitul mediu brut de la 1 ianuarie 2017 si la 45% de la 1 iulie 2017.
Citeste si:
Impactul acestei masuri s-ar putea situa la 2,5-3% din PIB si ar putea urca deficitul bugetar al Romaniei de anul urmator cu mult peste cel prognozat in prezent, oricum peste limita de 3%.
Pentru pensii, majorarea punctului ar insemna ca ar fi nevoie de o suma suplimentara de aproxiamtiv 20 de miliarde de lei, bani care evident vor trebui imprumutati de catre stat. Daca la deficitul de 18 miliarde de lei de anul trecut se mai adauga si cele 20 de miliarde de lei pentru majorarea punctului de pensie, precum si costul reducerii CAS, "gaura" de la bugetul de pensii risca sa adepaseasca 50% chiar si cu o evolutie economica foarte buna.
Foarte grav este, insa, ca aceasta masura nu este singura de acest tip. Lipsa asumarii guvernarii de catre partidele politice si apropierea alegerilor au dat liber politicienilor, indiferent de partidul caruia apartin, sa se intreaca in promisiuni de cresteri de salarii si pensii pe o parte si reduceri de taxe pe partea cealalta.
Citeste si:
In ce masura poate fi sustinuta o astfel de abordare se va vedea anul urmator, cand deficitul bugetar, estimat in prezent peste pragul de 3%, ar putea fi de aproximativ doua ori mai ridicat.
Sursa foto: Alex Hinds/Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
