In urma cu aproximativ patru ani, ia revenea in centrul atentiei si stabilea un trend etno-romanesc. Odata cu ea, se dezvoltau motivele traditionale, de inspiratie folclorica, atat in vestimentatie, cat si in obiecte de decor sau chiar in branding-ul unor produse. Nu a durat mult pana cand piata a intuit potentialul urias al acestor obiecte traditionale si astfel au aparut primele afaceri care aveau in centru folclorul romanesc. Astazi, aceasta industrie este plina de nenumarate afaceri care mizeaza pe melancolia si reintoarcerea la origini, unele dintre ele inca in faza de dezvoltare, altele devenite deja business-uri solide. Am incercat sa aflu de ce tot mai multi antreprenori se orienteaza catre aceasta nisa si cat de profitabile sunt aceste afaceri.

De ce o astfel de afacere

In sectorul afacerilor traditionale exista o emulatie, o incercare constanta a antreprenorilor de a iesi in evidenta si de a veni cu ceva nou pe piata. Insa in spatele acesteia se ascund antreprenori care provin in principal din mediul corporatist si care vor astfel sa-si exprime creativitatea: “Multi dintre ei au fost incorsetati de reguli si proceduri si simt nevoia sa se exprime. In randul antreprenorilor cu varste de peste 40 de ani, multi dintre ei erau la facultate in perioada revolutiei, insa nu neaparat din dorinta proprie sau pentru ca erau talentati in acel domeniu, ci pentru ca asa le impusesera parintii. Iar acum, dupa ce o lucrat o viata intreaga intr-un anumit domeniu pentru ca asta le-a fost formarea, au posibilitatea de se exprima, de a realiza ceva ce si-au dorit dintotdeaua. In plus, trendul din prezent ne indeamna sa renuntam la automatizare si digitalizare si sa ne reintoarcem spre lucrul handmade”, este de parere Dochita Zenoveiov, expert in branding.

Un astfel de exemplu este cel al Roxanei Toma, care a studiat agronomia, dar a ajuns sa practice jurnalismul. Roxana a pus bazele unei afaceri in urma cu o jumatate de an, cand a infiintat Tarancuta Urbana. “Business-ul pentru mine n-a inceput direct cu un business. Din dragoste de frumos si de florile mamei mi-am facut in 2014 o pagina de Facebook. Pagina a explodat si imediat un blog, iar ideea de a-mi face un atelier mi-a venit in iarna, la inceputul anului cand, din motive medicale, am stat cateva luni acasa. Intr-o zi, depanand amintiri legate de mama mea am umblat intr-o cutie cu amintiri. Acolo am descoperit cateva milieuri ale mamei si multe alte broderii”, povesteste aceasta.

Atat pagina de Facebook, cat si blogul aveau comunitatea lor de fani, iar produsele Roxanei au fost bine primite de public, ceea ce a determinat-o sa inceapa o afacere cu mileuri crosetate si cusute pe etamina. Afacerea are mai putin de un an, dar sunt luni in care antreprenoarea are comenzi de 100 de bucati. Preturile pornesc de la 90 lei si ajung la 130 de lei.

Intr-o lume a produselor realizate in serie, acestea sunt produse ce combina tehnici traditionale, realizare manuala si simbolistica.

Citeste si:
DIICOT: Din analize a rezultat profilul Alexandrei Macesanu
DIICOT anunta oficial ca din...

Loredana Chivu, Chlor

Nici fondatoarea brandului Iutta nu a planuit sa se dedice antreprenoriatului. Nicoleta Chirica a lucrat mult timp in industria de telecomunicatii. De ce s-a indreptat spre o afacere cu genti, pantofi si alte accesorii inspirate din foclor? “Am absolvit Facultatea de Cibernetica, insa am vrut ulterior sa fac altceva, asa ca m-am trezit intr-o zi pur si simplu facand genti. Am mers mai departe pe acest drum, mi-am explorat latura creativa si mi-am consolidat pregatirea cu un MBA, un studiu la o scoala de design si multe ore petrecute in atelier. Ma fascineaza semnele, simbolurile si traditia romaneasca, ce poarta cu ele intelepciuni stravechi, povesti magice pe care cu drag le duc mai departe”, spune aceasta.

Antreprenorii spun ca au demarat astfel de afaceri din cauza dorului de traditii, admiratiei pentru folclor, a nostalgiei si din dorinta de reintoarcere la origini. “Inspiratia pentru acest business a venit din admiratia pe care am simtit-o mereu pentru traditiile noastre de o frumusete aparte, traditii ce duc cu ele o energie si o pasiune care trebuie onorate, transmise tinerei generatii pentru pastrare si integrate in viata de zi cu zi”, spune Loredana Chivu, fondatoarea Chlor, afacere cu genti traditionale din iuta.

De fapt, nu antreprenorii simt nevoia reintoarcerii la origini, ci clientii si piata. Acestia din urma doar consuma ceea ce li se ofera, iar antreprenorii au reusit sa identifice aceasta nevoie din piata si sa o comunice prin produsele lor. “Cererea pentru produsele noastre este din ce in ce mai mare, ca si interesul romanilor pentru produse unice bazate pe traditiile si cultura noastra romaneasca”, mai spune Loredana Chivu.

Citeste si:
Anastasiu: Antreprenorii români sunt permanent pregătiţi de crize
Dragoş Anastasiu:...

Izabela Mandoiu a lansat la sfaristul anului 2014 un business cu haine inspirate din folclor. Spune ca o inspira portul traditional romanesc, pe care incearca sa-l redea in creatiile sale. “Haine cu motive traditionale se vand la targuri ad hoc, la sate in special. Desi pe piata noastra, inca de acum cativa ani existau designeri care au reinterpretat ia, cred ca abordarea marilor designeri internationali a reusit sa atraga atentia asupra potentialului de business pe care il are aceasta nisa”, spune aceasta.

Romanii s-au intors acum la folclor din nevoia de a-si redescoperi identitatea si asta i-a determinat sa priveasca traditiile intr-o lumina noua.

Nicoleta Chirica, Iutta

Un caz particular il constituie proiectele sociale care ulterior s-au transformat in afaceri. Mandra Chic, unul dintre pionerii acestei industrii, a fost conceputa ca o sezatoare unde lucrau femeile satului: “S-a transformat in intreprindere sociala pe parcurs, de la sine. Ne-a inspirat mostenirea culturala si spirituala lasata de bunica in lada ei de zestre si in timpul petrecut alaturi de noi. Am inceput cu un proiect international de calatorie, apoi am creat tricouri cu panze tesute cu suveica bunicii si alte obiecte gen perne, sorturi si traistute de zestre, tabere si ateliere dedicate copiilor, apoi Muzeul de Panze si Povesti”, spune Alina Zara, fondatoarea proiectului.

Citeste si:
Monitorul Preţurilor: Compari preţurile produselor de protecție...
Monitorul Preţurilor:...

In prezent, Mandra Chic are afaceri de 33.000 euro, dar vanzarile nu au fost dintotdeauna asa. In urma cu opt ani, Alina incepea cu o colectie de 12 tricouri: “La inceput clientii au fost usor reticenti, cum se intampla de obicei la nou. Dar dorul si dragul de autentic si radacini a fost mai puternic si au inceput prin a reactiona emotional. Apoi au inceput si continua sa reactioneze rational, pentru ca le place produsul, felul in care se comporta in timp, atentia si grija pentru detalii si faptul ca este un adevarat produs manifest care atrage atentia intr-un mod fain”, spune aceasta.

Oamenii din aceasta industrie mizeaza mai mult decat alta pe emotii, la care recurg pentru a-si comunica produsele.

Cat de profitabile sunt

Pe langa motivele rationale pentru care consumatorii aleg anumite produse, exista si o serie de elemente pentru care unele sunt mai profitabile decat altele si vand mai mult. Iar in cazul afacerilor cu motive traditionale, mai multe decat in orice alta industrie, acestea sunt emotiile. Alegand sa comunice prin elemente foclorice, intoarcerea la origini, spiritul romanesc si altele, ei fac apel la emotiile romanilor si la sentimentele nationaliste pentru a incuraja vanzarile.

De exemplu, Chlor are vanzari de 11.000 de euro, desi a fost lansat anul trecut, cu o investitie initiala de 4.000 euro. Afacerea Nicoletei, Iutta, a vandut anul trecut accesorii in valoare de 33.000 de euro si s-a extins si in Marea Britanie, iar aceeasi cifra de afaceri a avut-o si Mandra Chic, proiectul social devenit ulterior business. De asemenea, vanzarile Izabelei Mandoiu s-au ridicat la 20.000 de euro anul trecut.

“Adevarata provocare este cum te faci monetizat: ele fiind manuale, nu toata lumea le intelege valoarea. Un lucru manual intotdeaua ar trebui sa fie mai scump decat cel facut in masa. Nu stiu daca publicul nostru apreciaza sau daca exista un public suficient de mare dispus sa plateasca ceva care este facut manual, care poate fi unic, sau customizat doar pentru tine”, este de parere Dochita Zenoveiov.

Flori de Ie, afacerea cu ii dezvoltata de Cristina Chiriac la finalul lui 2014, a avut vanzari de aproape 30.000 de euro si nu doar in Romania. Brandul s-a facut cunoscut pe piata din SUA sau Abu Dhabi. “Nu poti sa depinzi doar de o singura piata, adica de Romania. Din pacate marea majoritate a romanilor sunt obisnuiti sa imbrace ia doar in zilele de sarbatoare, nefiind perceputa ca si un obiect vestimentar pe care sa il imbraci zilnic. Trendul la nivel international este de a reinvia culturile traditionale insa suntem inca in faza incipienta. Cu siguranta peste 5 ani aceasta perceptie asupra iei romanesti se va schimba mult in bine”, spune Cristina.

Pe langa segmentul publicului nationalist care isi doreste sa consume branduri romanesti si pe care mizeaza antreprenorii din aceasta industrie, diaspora si turistii sunt la fel de importanti pentru ei. “Iar intervine apelul la emotii: diaspora simte nostalgia si mai puternic. Vorbim despre generatia 40+, cea care a ales sa lucreze in strainatate, care sunt sensibili la orice element care le aduce aminte de Romania si le creeaza o legatura cu tara si cu familie”, spune Dochita Zenoveiov.

Un alt public vizat sunt turistii, care in timpul vizitelor cumpera produse romanesti ca suveniruri si le aleg pe acelea care au fost cel mai puternic promovate. “Insa turistul nu este un public pe care sa il loializezi foarte mult pt ca el are mentalul de a consuma ceea ce este specific tarii respectiv. El este destul de deschis sa plateasca o suma mult mai mare, dar in acelasi timp nu se va intoarce la brandul respectiv sau daca o face, destul de greu”, mai spune aceasta.

Un proiect-business creat responsabil, asumat, sustenabil si cu drag, poate avea viata lunga si fericita - pentru ca aceasta nevoie de produs romanesc, de acasa, va exista intotdeauna.

Alina Zara, Mandra Chic

Mai e loc pe piata?

Contrat opiniei ca piata este suprasaturata, antreprenorii din aceasta industrie considera ca “este loc pentru toata lumea”. Insa nu in orice fel si sub orice conditii: “Trebuie sa fie un business sustenabil si sa aiba viziune, iar aici nu ma refer la descriere de pe site-ul brand-ului privind zestrea sau mostenirea romanilor. Pentru ca antreprenorii (n.r. din aceasta piata) au intuit o nisa, iar ulterior au demonstrat prin cifre ca se poate face o afacere pe aceasta nisa. Dar asta e primul pas. Cred ca urmatorul este cum dezvolti business-ul si in ce fel”, spune Dochita.

Pe langa sustenabilitate si profitabilitate, pentru a avea succes in prezent o astfel de afacere trebuie sa identifice o “nisa in aceasta nisa”, un element diferentiator si o abordare noua fata de brandurile deja existente. “Mai e loc pentru cei care creeaza produs responsabil si sustenabil. Pentru cei care chiar cred cu tot sufletul in nevoia de revigorare si repozitionare a produsului romanesc. Pentru proiecte oportuniste, strict legate de faptul ca este un trend acum sa folosesti elemente traditionale, nu mai prea este loc pentru ca piata este oarecum saturate si incepe sa se educe si sa ii taxeze pe cei care fac kitsch sau produse industriale de serie mare, iresponsabile si daunatoare esentei romanesti adevarate”, spune Alina Zara.

Cat va mai continua aceasta tendinta? Ei bine, reintoarcerea catre consumul romanesc ramane inca pe agenda zilei, iar odata cu propunerile legislative, precum legea supermarketurilor, interesul pentru produsele romanesti este in crestere. Motivatia este de a ajuta economia romaneasca, insa cat va dura acest lucru, imposibil a estima. In schimb, in retailul de fashion aceste tendinte se vor stinge, cu siguranta, pentru a face loc altor trenduri: “Tine foarte mult de contextualizare, de trenduri, daca e o chestie virala sau doar e emulatie regionala. Mi-ar placea sa dureze mult, cred ca e un potential destul de mare, dar depinde de antreprenorul care lanseaza un astfel de business si de tenacitatea lui de tine in permanenta brandul viu, de a-l reinventa, de a-l declina pe diverse aplicatii, de a gasi noi nise. Potential exista, daca China imita, inseamna ca e o nisa de luat in calcul, cu un potential urias de escaladare”, incheie Dochita Zenoveiov.

Sursa foto: Iuliubo/Shutterstock


Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Economie »



Citește și
Ministrul Economiei anunță un pachet de ajutor pentru IMM-uri de 1 mld. euro
Setari Cookie-uri