Desi este un obicei sanatos si promovat de orice specialist in finante personale, economisirea pentru pensionare nu este o prioritate pentru multi dintre romani. Cel mai evident raspuns este ca romanii “pur si simplu nu au bani”, insa o privire mai atenta arata ca motivele nu sunt tocmai atat de simple.
Nu realizam cat de mica va fi pensia acordata de statul roman peste 30 de ani
De la an la an statul isi va reduce influenta asupra sistemului de pensii, iar bugetul de stat pentru pensii va scadea. Daca in prezent o persoana (din populatia ocupata) “acopera” 1,3 pensionari, in 2030 se estimeaza ca o persoana va trebui sa sustina 2,5 pensionari.
De asemenea, “responsabilitatea” platii pensiilor se va muta in viitor in proportie majoritara catre fondurile private de pensii, spre deosebire de situatia din acest moment, in care statul este cel care plateste majoritatea pensiilor.
Mai exact, un total de 10,5% din salariile angajatilor romani se duc in prezent catre contributiile pentru pensii. Din acest procent peste jumatate (5,1 puncte procentuale) ajunge in portofoliul fondurilor de pensii private obligatorii (Pilon II). In 2017 cifra ar trebui sa urce la 6 puncte procentuale si se estimeaza ca in viitor balanta contributiilor ar trebui sa incline tot mai mult in favoare fondurilor.
Citeste si:
In aceste conditii, se estimeaza ca in perioada 2030 – 2040 romanii vor primi de la stat o pensie care va acoperi doar un sfert din salariul castigat inainte de retragerea din activitate (rata de inlocuire de 24%). Alte 10 procente vor fi reprezentate de pensia provenita de la fondurile private obligatorii, rata de inlocuire totala urmand astfel sa ajunga in termeni optimisti la 30%.
Avem cheltuili inutile si ne credem prea des “antreprenori”
Economisirea ar trebui sa inceapa de la o varsta cat mai redusa, insa cat de posibil este acest lucru in conditiile in care o buna parte din copii de pana la 10 ani din Romania nu stiu nici macar cat costa o paine.
Un studiu al BCR a arata ca majoritatea parintilor romani din mediul urban prefera sa le cumpere copiilor obiectele si produsele pe care acestia le doresc, in loc sa le acorde acestora un buget propriu, comportament care duce la situatii cel putin ciudate in care scolari de pana in 10 ani nu stiu nici macar care este pretul unei paini.
Citeste si:
In acelasi timp, tinerii romani (14-25 de ani) cheltuiesc cel mai mult din Europa Centrala si de Est pe haine si incaltaminte. Suma exacta este in medie de 33 euro/luna, cu mult peste media celorlalte tari din estul si centrul Europei (ECE), fiind intrecuti doar de austrieci (57 euro/luna), unde se poate argumenta ca produsele sunt oricum mai scumpe. De asemenea, Romania are cei multi tineri din grupa de varsta 17-19 ani care detin un telefon de tip smartphone (din nou, exceptand Austria).
Nu in ultimul rand, un alt studiu arata ca un roman care ar obtine peste noapte suma de 100.000 de lei ar prefera mai degraba sa isi deschida o firma sau sa plece intr-o vacanta, decat sa ii economiseasca sau sa ii investeasca.
Traim in continuare bantuiti de fantoma FNI si Banca Religiilor
Desi au avut loc in anii ’90, falimentele bancare din piata romaneasca si frauda de la Fondul National de Investiti (FNI) inca raman in amintirea romanilor atunci cand vine vorba de investitia banilor intr-un fond mutual, sau chiar si de plasarea acestora intr-un depozit bancar.
Citeste si:
Pe langa “experienta” FNI, romanii au avut de infruntat in perioada post-comunista falimentele unor banci precum Banca Albina, Bankcoop, Banca Internationala a Religiilor, sau binecunoscutul scandal privind devalizarea Bancorex.
In aceste conditii este de inteles de ce uneori romanii sunt precauti atunci cand vine vorba de alegerea bancii sau a fondului de investitii unde sa isi plaseze economiile.
Nu avem educatie financiara
Acesta este primul raspuns pe care orice consultant financiar il ofera atunci cand este intrebat “de ce nu economisesc romanii?”. Desi poate parea o explicatie la indemana, lipsa educatiei financiare chiar este un factor important care ii face pe romani sa se fereasca de investitii si economisire.
Suntem pe locul 124 din 143 in lume in privinta educatiei financiare, iar multi dintre noi nu stim sa facem diferenta intre un card de debit si unul de credit, sau intre “a investi pe bursa” si a “juca pe bursa”.
Citeste si:
In aceste conditii devine evident de ce multi dintre romani prefera sa isi tina banii “la saltea” sau intr-un depozit bancar cu o dobanda bancara ce nu mai ajunge nici macar la 1% pe an, in loc sa caute alternative de investitie, precum fondurile mutuale, fondurile de pensii private facultative, sau chiar o investitie directa in actiuni ale unor mari companii precum Banca Transilvania, Transgaz sau Electrica.
Multi dintre romani chiar nu isi permit sa economiseasca
Oricat am face referire la dezechilibrul din sistemul de pensii, sau la lipsa educatiei financiare, veniturile mici inregistrate de romani chiar nu trebuie pierdute din vedere atunci cand vorbim despre gradul scazut de economisire din tara.
Cu un salariu mediu net de 417 euro/luna in 2015, Romania se afla pe penultimul loc in Europa la acest capitol, cu mult in urma statelor din vest, unde salariul mediu depaseste in general 1.500 euro/luna si ajunge la un maxim de 3.149 euro/luna in Luxemburg.
Citeste si:
Un studiu pe aceasta tema realizat de IMAS Austria pentru Romania si ECE a aratat ca mai mult de jumatate din populatia de peste 15 ani a Romaniei (52%) spune ca nu economiseste prin banci pentru ca nu dispune de resursele financiare necesare. Studiul a fost realizat in 2009, insa este putin probabil ca obiceiurile romanilor s-au schimbat puternic intre timp, avand in vedere ca salariului mediu a urcat cu mai putin de 100 de euro in ultimii sase ani.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
