Guvernul ar putea inchide anul in curs cu un deficit bugetar semnificativ sub tinta, de 2-2,5% din PIB, fata de tinta de 2,8-2,9% (cash/ESA), insa acest rezultat este determinat de nerealizarea cheltuielilor pentru investititii, cu impact negativ in economie, potrivit economistului sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru. Capacitatea Guvernului de a cheltui pe final de an suficient pentru a se incadra in tinta, asa cum proceda in alti ani, este pusa sub semnul intrebarii.

"Probabil ca va fi mai mic decat tinta de 2,8-2,9%. Probabil ca undeva intre 2% si 2,5% m-as astepta sa fie deficitul (pentru anul acesta, n.r.). Depinde foarte mult de cum vor executa cheltuielile in ultimele luni. Daca vor repeta sau nu tiparul de anul trecut, cand in luna decembrie s-au cheltuit peste 2% din PIB", a afirmat economistul Raiffeisen Bank.

Ministerul Finantelor a anuntat ca deficitul bugetar pentru ianuarie-septembrie s-a situat la 0,5%, cu putin peste nivelul de 0,4% din primele opt luni ale anului. Obiectivul prevazut pentru ianuarie-septembrie era de 2,3% din PIB.

"Inchiderea anului cu un deficit mai mic de 2,8% (tinta pe cash) ar fi in principal rezultatul cheltuielilor mai mici pentru investitii (inclusiv legate de fonduri UE). (…) Anul trecut, Guvernul a reusit sa se apropie de tinta de deficit bugetar ca urmare a accelerarii cheltuielilor pe fonduri UE, intrucat bugetul multianual se apropia de final. Nu poate fi, insa, si cazul acestui an, astfel ca exista o posibilitate semnificativa de nerealizare a tintei", scrie intr-o nota catre analisti si investori economistul sef al ING Bank Romania, Ciprian Dascalu.

Deficitul sub control, sacrificand insa investitiile

Veniturile bugetului general consolidat au scazut cu 2% fata de primele noua luni ale anului trecut, la 165,8 miliarde, reprezentand 21,9% din PIB. In acest interval, cheltuielile au crescut cu 4%, la 169,5 miliarde de lei. Cheltuielile pentru investitii, care includ cheltuielile de capital, precum si pe cele aferente programelor de dezvoltare finantate din surse interne si externe, au fost de 17,3 miliarde de lei, respectiv 2,3% din PIB.

Citeste si:
Finantele: Avem in vedere un plafon de 2 MLD. lei pentru Prima Casa
Ministerul de Finante: Avem...

"In ceea ce priveste investitiile … investitiile totale fata de anul trecut sunt cu aproximativ 8% mai mici (in ianuarie-septembrie 2016 fata de perioada similara a anului trecut, n.r.). Este adevarat ca scaderea provine din partea de fonduri europene. Anul acesta fondurile europene pe noul exercitiu financiar 2014-2020 au mers foarte slab. Probabil ca nu am fost pregatiti, nu au fost pregatite proceduri. Daca ne aducem aminte si exercitiul financiar precedent, 2007-2013, a pornit foarte prost. Ar fi trebuit sa fim mai pregatiti de data asta, dar se pare ca nu s-au facut demersurile necesare la timp pentru a fi pregatiti procedural, institutional, cu proiecte … pare-se ca am luat startul destul de tarziu", a afirmat Ionut Dumitru.

Presiunile asupra bugetului au crescut semnificativ in acest an, in contextul in care partidele politice prezente in Parlament au promovat, incepand cu a doua jumatate a anului trecut, reduceri de taxe concomitent cu majorari de salarii si alte cheltuieli ale statului.

Incetinirea investitiilor publice este un trend care se contureaza deja de cativa ani, iar efectele negative sunt puternice in economie, afirma economistul sef al Raiffeisen Bank.

"Care ar fi consecintele? Trebuie mentionat si faptul ca nu este un an singular 2016 in care investitiile merg slab. Si in anii anteriori investitiile publice au mers foarte slab. Incepand cu 2013-2014-2015 cred ca au fost investitii in scadere, cateva procente din PIB, cred ca destul de mult in ultimii ani. Am avut investitiile publice in scadere in ultimii ani si lucrul asta cred ca are implicatii serioase pe termen mediu si lung. De ce? Pentru ca avem nevoie ca de aer de investitii, iar investitiile la modul general sunt conditionate si de partea de investitii publice, de partea de infrastructura in special. Sa nu ne asteptam ca am putea avea investitii foarte mari in mediul privat daca factorul de blocaj generat de lipsa infrastructurii nu este atenuat macar. Iar aici investitiile publice joaca un rol important. Si cele (cofinantate, n.r.) din fonduri UE si din fonduri proprii … Oricum, este de preferat sa avem absorbtie de fonduri europene mai mare si sa folosim mai putin resurse proprii", a declarat Ionut Dumitru.

Citeste si:
Video: Elon Musk, dans pe scena in noua fabrica Tesla din China
Elon Musk a dansat pe scena...

Ministerul Finantelor pregateste o realocare a fondurilor in noiembrie

Ministrul Finantelor Publice, Anca Dragu, a anuntat recent ca Guvernul va recurge in noiembrie la a doua rectificare bugetara de anul acesta, dupa cea din august. In cadrul acesteia ar urma sa se ia bani de la proiectele de investitii cu sanse mai reduse de implementare, pentru a fi alocati catre cele unde ar putea fi cheltuiti. Ministrul a admis, la momentul respectiv ca deficitul bugetar s-ar putea situa sub tinta, din cauza cheltuielilor sub plan in ceea ce priveste investitiile.

"Este greu de anticipat daca vor face sau nu lucrul acesta. Probabil ca vor pastra o suma destul de mare pe partea asta de fonduri europene, de cofinantari. Probabil ca pe final de an ar mai putea sa creasca sumele la nivelul investitiilor, asa cum s-a intamplat si in anii anteriori. In 2015, pe final de an s-au cheltuit foarte multi bani. Probabil ca pe final de an si pe fonduri europene s-ar putea sa creasca mai semnificativ. Oricum, anul acesta probabil ca, la fel ca in anii anteriori, si investitiile publice, la modul general, vor fi sub asteptari", a spus Ionut Dumitru.

Sursa foto: Pixabay

Citeste si:
5 previziuni economice pentru 2020
5 previziuni economice. Va...

Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Economie »




Ascultă primul podcast de FinTech și digital banking din piață.

Citeste si
Trump, langa G. Thunberg: Profetii sfarsitului lumii trebuie respinsi!