Cu o experienta de peste 25 de ani in agricultura, numele lui Achim Irimescu aparea in lumina reflectoarelor in noiembrie 2015, fiind propunerea lui Dacian Ciolos in functia de ministru al Agriculturii. Din aceasta pozitie Irimescu a schitat, intr-un interviu exclusiv acordat wall-street.ro, principalele coordonate ale mandatului sau, cele mai importante realizari, dar si dezamagiri.
Inainte de a fi numit ministru al Agriculturii in Guvernul Ciolos, Achim Irimescu a fost secretar de stat in Ministerul Agriculturii, in perioada 2012-2014. El a mai ocupat functia de ministru-consilier in cadrul Reprezentantei Permanente a Romaniei pe langa Uniunea Europeana, sef sectie agricultura, reprezentant al Romaniei in Comitetul Special Agricol. Irimescu a mai lucrat in perioada 1990-1998 ca sef serviciu si consilier superior in cadrul Ministerului Agriculturii.
In background-ul sau profesional se regaseste si Institutul de cercetari stiintifice si inginerie tehnologica pentru masini si utilaje agricole (1985-1990) si Intreprinderea de utilaj chimic si forja, Rm. Valcea (august 1983 - decembrie 1985).
Dupa un an de mandat in fruntea Agriculturii, l-am invitat pe Achim Irimescu sa schiteze principalele realizari, dar si cele mai mari dezamagiri. Paradoxal, ca capitolul obiective atinse se situeaza plata subventiilor catre agricultori, un subiect care a incins de fiecare data discutiile intre fermieri si autoritati in multiple ocazii.
Citeste si:
“Am reusit sa realizam platile. Au fost foarte intarziate. Din noiembrie si pana acum am reusit sa platesc 2,5 miliarde de euro si alaturi de banii platiti in avans, circa 262 de milioane de euro, ne apropiem de 3 miliarde de euro”, a spus Achim Irimescu.
Acesta a explicat si de ce unii fermieri nu au avut acces la subventii si nici nu vor avea timp de trei ani.
Achim Irimescu va detalia toate planurile ministerului de sustinere financiara a fermierilor la conferinta AgriFinance de joi, 10 noiembrie. Participarea este gratuita.
“Sunt fermieri care au penalizari multianuale. In cazul in care au o penalizare in care s-a constatat ca este vorba de rea intentie sau vorbim de o anumita amploare, legislatia europeana prevede penalizarea pe trei ani cu taierea subventiilor. Situatia este destul de delicata. De exemplu, daca fermierul a avut pentru 2015 10 vaci la plata si a vandut una dintre ele, nestiind ca trebuie sa o pastreze in perioada de retentie necesara, atunci i s-a taiat subventia pentru anul respectiv si pentru urmatorii 3 ani. Sunt multi fermieri care raman astfel fara bani. Daca ne uitam, avem aproape 100 de milioane de euro de plata pentru anul trecut, insa in mare parte vor ramane neplatiti pentru ca fermierii nu au dreptul sa ii primeasca. Mai am un exemplu. Avem un fermier cu 70 de vaci, importate, de rasa, si reclama faptul ca nu i s-a platit subventia. Cauza nu este la noi, ci la veterinar, care nu i le-a inregistrat. Eu incerc sa ii inteleg. Subventia per cap de vaca este de 800-1.000 de euro, o suma destul de mare. Daca iei in considerare 70 de vaci reprezinta 70.000 de euro, eu nu pot sa fac nimic in conditiile in care aceasta este legislatia”, puncteaza Irimescu.
Citeste si:
Vrem sa platim in avans un miliard de euro
Ministerul Agriculturii intentioneaza sa plateasca in avans banii aferenti unui total de 700-800.000 de cereri de plata din 900.000 depuse pana acum. Mai exact, peste un miliard de euro.
“Anul trecut am platit 59 de euro per hectar in avans si anul acesta vrem sa facem la fel, in conditiile in care legislatia permite platile in avans dupa data de 15 octombrie. Platile normale incep la 1 decembrie si continua pana la 30 de iunie, fara a fi penalizat de UE”, afirma Achim Irimescu.
Ferma de familie nu trebuie sa fie ferma unui om sarac ci a unui om care poate trai decent din agricultura fara sa mai presteze alte activitati
- Achim Irimescu -
Un alt punct pe care isi doreste sa il vada bifat este reducerea plafonului minim pentru fermele de familie, de la 8.000 de euro la 4.000 de euro pentru a permite accesarea banilor. Bugetul total alocat prin noul PNDR 2014-2020 este de 35 de milioane de euro. Potrivit documentelor, “dimensiunea economica a fermei de familie este cuprinsa intre 8.000 si 11.999 euro”.
Citeste si:
“Avem o problema in definirea conceptului. In opinia mea, ferma de familie este cea care poate hrani civilizat o familie cu 4 membri, parinti si 2 copii. O ferma vegetala ar trebui sa aiba 100-150 de hectare pentru a asigura un venit net pe luna de 1,500-2.000 de lei pentru fiecare membru al familiei. Daca ai 150-200 de hectare primesti subventie anul acesta 170 de euro pe hectar”, a spus Achim Irimescu.
Ministerul Agriculturii va infiinta un fond prin care fermierii vor putea obtine, din aceasta toamna, microcredite de pana la 50.000 de euro pentru dezvoltarea exploatatiile agricole pe care acestia le detin, reiese dintr-un proiect de ordonanta de urgenta publicat pe site-ul ministerului. Suma maxima pe care o poate accesa un benficiar ester de 15.000 de euro. In cazul fermierilor care vor sa achizitioneze animale,acestia pot obtine microcredite de pana la 50.000 de lei per persoana.
Citeste si:
“Pe dezvoltare rurala am deschis majoritatea masurilor, mai sunt 2-3 masuri care nu au fost deschise pana acum. Avem un subprogram pentru pomicultura, care nu merge cu viteza necesara. Sunt multiple cauze, nu mai avem experti, o investitie in pomicultura costa mult, 40.000 de euro pe hectar daca faci tehnologie de top, la astfel de costuri fermierii ezita. Eu daca as fi fermier m-as uita la ce cere piata. Daca ne uitam la Polonia care a exportat masiv mere – 75% din merele poloneze plecau pe piata rusa – in urma embargo-ului toate merele au ramas pe piata europeana. Unde sa le vanda?! In Romania. Aduc aici cu 1,5 lei kilogramul de mere. Polonia a facut investitii foarte mari in depozite care pastreaza merele timp de un an in conditii optime si atunci romanul care nu are conditii de a produce mere si de a le pastra are niste probleme”, a adaugat Irimescu.
Citeste si:
Cea mai mare dezamagire: politicul
“Cea mai mare dezamagire este politicul, desi la comisiile pe agricultura m-am inteles extrem de bine cu ei, sunt profesionisti, in Parlament s-a votat la ordin motiunea simpla impotriva mea. Asta la nivel politic, la nivel tehnic, faptul ca administratia nu lucreaza inca la viteza necesara. Mi-a trebuit pentru adoptarea ordonantei de urgenta privind atasatii agricoli 7 luni. Aici se adauga si intarzierea in adoptarea unor obiective pe care mi le-am setat cum este Fondul de Creditare, care trebuia sa fie functional in luna octombrie si nu este. Finantarea este un lucru extrem de important pentru fermieri”, a afirmat Irimescu.
Nu isi reproseaza nimic si nici premierul Ciolos nu a facut-o. In schimb, crede ca exista exemple in minister de oameni care nu se ridica la standardele sale.
Citeste si:
“Legislatia functionarului public nu iti permite sa schimbi un director chiar daca el nu se ridica la anumite standarde, cel putin la cele pe care le am eu. Am standarde foarte ridicate, m-am obisnuit cu munca in vest, la Comisia Europeana, unde sunt oameni foarte bine platiti, dar oameni foarte buni. La Comisia Europeana erau si 50 de candidati pe un post. Sigur, poate ca pretentiile mele sunt prea mari pentru unii colegi din minister. Am reusit insa, chiar daca cu mari eforturi, multe lucruri bune. Mi-as fi dorit pe ici pe colo sa pot face o infuzie de manageri mai buni, insa aceasta este legislatia”, argumenteaza ministrul.
O “bila neagra” a primit din partea fermierilor, care i-au reprosat plata intarziata a subventiilor. Cu toate acestea, l-au sustinut de fiecare data.
“Din partea fermierilor cel mai mare repros a fost cel legat de plata subventiilor. Nu am avut insa nicio demonstratie impotriva mea, ci pentru sustinerea ministrului Irimescu, cei mai multi au inteles ce s-a intamplat. (…) Sunt in ministerul Agriculturii din 1994, din 1998 la Bruxelles. Consider ca am suficienta experienta in acest minister”, a mai subliniat Irimescu.
3 obiective bifate
- Deschiderea pietelor pentru produsele romanesti: Un producator degeaba are subventie daca el isi acopera din subventie cheltuielile la pretul cu care vinde produsele. Concret, un crescator de ovine vinde cu 6,5 lei kilogramul in viu si pe el il costa 10, vinde in pierdere. Normal ar fi ca pretul sa fie cat mai bun. La inceputul lunii aprilie am fost si am deschis piata in Iordania, am vandut acolo deja 1,1 milioane ovine, cifra care se va duce pana la finalul anului spre 1,3 milioane de ovine. La inceputul lui mai am fost in Turcia si am reusit dupa multi ani sa deschidem piata turca la bovine vii si carne de vita. Turcia ne interzisese si tranzitul in camion al carcaselor catre tarile arabe. Am fost in Teheran, am fost in SUA pentru deschiderea pietei de porcine, care se va intampla cel tarziu la inceputul anului viitor intrucat acum este campanie electorala si au alte prioritati. Am reusit sa punem porcul nostru pe piata europeana, dupa noua ani de la aderare.
- Absorbtia fondurilor pentru minister: Partea de proiecte nu a evoluat la fel de rapid. Am absorbit 210 mil. euro, mai avem la plata 400 mil. euro.
- Simplificarea procedurilor in cadrul ministerului.
Ce facem cu irigatiile, in conditiile in care 40% din teritoriul Romaniei este amenintat de desertificare
O treime din teritoriul Romaniei – aproximativ sapte milioane de hectare sau 40% din suprafata agricola – se afla in zone cu risc de desertificare, arata datele IPCC (Comitetul Interguvernamental pentru Schimbari Climatice), citate intr-o analiza Syngenta.
Potrivit datelor Oficiului pentru Studii Pedologice, peste 1000 de hectare sunt acoperite de nisip in fiecare an, procesul de eroziune si desertificare fiind cel mai evident in sudul Campiei Romane, Dobrogea si Sudul Moldovei.
Suma de 1 mld. euro pentru irigatii nu a fost acceptata de Finante in bugetul Agriculturii
- Achim Irimescu -
Una dintre cauzele majore care au condus la crearea premiselor desertificarii este data de fenomenul distrugerii constiente a calitatii terenurilor arabile, in special al stratului protector de sol fertil.
“In fostul guvern a fost adoptat un proiect de lege care prevedea 1 miliard de euro pentru irigatii in perioada 2016-2020, suma care nu a fost niciodata acceptata in bugetul Ministerului Agriculturii de catre Ministerul Finantelor. Am mostenit in buget de la fostul guvern 600 de milioane de lei, adica 135 mil. euro, pentru acest an. Problema cea mai mare a fost ca, pentru a demara utilizarea acestor bani, era nevoie ca strategia pentru irigatii sa fie adoptata. Strategia avea nevoie de o evaluare de mediu care dura cel putin sase luni de zile. De abia in luna septembrie am avut ok de la Ministerul Mediului pe aceasta strategie. Suma este in buget insa nu stiu cat de mult vom reusi sa cheltuim in acest an”, a explicat Irimescu.
Terenurile degradate prin eroziune, indiferent daca este datorata explotarilor forestiere sau agricole, se pot reface, dar procesul este foarte lent, dupa cum estimeaza specialistii Organizatiei Natiunilor Unite, fiind nevoie de o perioada de aproximativ 500 de ani pentru a reface 2,5 centimetri de sol.
Ce urmeaza? “Pentru ministrul Irimescu urmeaza un sfarsit de mandat in acest an si probabil intoarcerea la Bruxelles. Daca mi se va propune un nou mandat, cu drag”, incheie zambind Achim Irimescu.
Sursa foto: Agerpres
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
