Rezultatul alegerilor din USA impreuna cu Hotararea judecatoreasca pronuntata de Curtea Suprema din Marea Britanie cu privire la Brexit, in esenta lor, ridica o problema comuna: semnificatia, criteriile democratiei.

In mod sintetic, faptele sunt urmatoarele: (i) Trump a fost ales Presedinte al Statelor Unite aceasta desi din punct de vedere al standardelor umane nu ar intruni caracteristicile necesare unei astfel de functii (potrivit unei pareri minoritare la acest moment); (ii) Curtea Suprema din Marea Britanie a stabilit ca Parlamentul si nu Guvernul are competenta de a transmite Notificarea mentionata de art. 50 din Tratatele UE.

Alegerile USA. Traim intr-o epoca a idealizarii perceptiei si standardelor. Statele Unite in alt fel a dezvoltat teoria exceptionalismului american. Pe scurt aceasta forma de idealizare a standardelor sociale prin teoria exceptionalismului sustine ca Statele Unite este diferita de celelalte state din lume iar datoria sa este aceea de a imprastia acest model peste tot unde este nevoie. De cele mai multe ori aceasta teorie a fost folosita pentru a justifica inclusiv interventiile militare impotriva statelor suverane.

Ei bine pentru prima data in istorie aceasta teorie este pusa la indoiala mai intai de Presedintele in functie al Statelor Unite, Barack Obama iar mai apoi de societatea americana prin alegerea Presedintelui USA in persoana lui Donald Trump.

Mai jos un fragment din Financial Times „Viewing the US from the outside, President Obama never seems to have bought the notion that it is an exceptional country with a superior culture and God-given duty to save the world. Asked on his first trip overseas as president whether he believed in American exceptionalism, he replied: “I believe in American exceptionalism. Just as I suspect that the Brits believe in British exceptionalism, and the Greeks believe in Greek exceptionalism.” ...(.....).„ Incercarea de solutionare a anumitor conflicte reginonale sau zonale nu prin interventii armate ar putea fi si pentru ca „he doesn't think the US has a manifest destiny or indeed any unique expertise to fix other countries (...).”

Citeste si:
SUA, dupa scrisoarea lui Giuliani:Suntem ingrijorati de noul cod penal
Ambasada SUA se delimiteaza...

Rezultatul alegerilor ar putea fi privit in aceeasi oglinda, ca fiind o continuare a idei de non-exceptionalism american. De altfel, pur cantitativ Trump a fost votat de peste 55.000.000 de cetateni americani ceea ce ar putea insemna ca majoritatea americana a ales ce si-a dorit si in cunostinta de cauza. Vorbim despre o societate educata politic, cu exercitiul dreptului de vot, o societatea educata si sofisticata in termenii „profesionistului educat” din drept.

Intr-o astfel de situatie problema minoritatii devine in mod gresit una principiala, una care pune la indoiala fundamentele si functionarea democratiei in conditiile in care exact despre perspectiva inversa este vorba – democratia s-a manifestat in mod plenar.

Democratia se manifesta mai intai prin vot si apoi prin mecanismele institutionale (a se citi parlamentare, etc. ) subsecvente. Votand si alegand drept Presedinte al Statelor Unite o persoana ce nu intrunea idealurile unora sau altora, societatea americana devine cu adevarat exceptionala intrucat indrazneste sa fie onesta, sa arate lumii ce doreste si ce crede ca este bine pentru ea. Democratia este a societatii si trebuie sa fie contemporana cu societatea si nu cu o minoritate cuprinsa in Parlament sau alte establishment-uri dupa cum spun tot americanii. Idealurile si standardele, daca ar trebui sa existe, sunt ale societatii si nu ale unei minoritati politice sau gandita politic.

Sumarizand cele de mai sus, vrem sa spunem ca democratia din Statele Unite ne-a mai predat o lectie anume cea a onestitatii, a asumarii in mod deschis a nivelului si a standardelor proprii, devenind astfel exceptionala prin curajul de a spune ceea ce vrea si de a arata ceea ce este (nu este vorba despre judecata in aceast moment). Aceasta discutie a mai fost si in Franta cu ceva vreme in urma, si in Romania (inca de actualitate), in conditiile in care este greu de acceptat ca democratia este precum caracterul, apartine unuia anume, cu chip si miros.

Citeste si:
Efectele pandemiei COVID-19 asupra relației dintre angajați și...
Efectele pandemiei COVID-19:...

Democratia este o chestiune concreta si trebuie asumata in mod nemijlocit in sensul ca nu este o chestiune abstracta, plasata la un nivel superior cetatenilor care trebuie in mod constant sa se raporteze la standardele ideale ale acesteia. Pentru ca este concreta democratia poate fi si impulsiva, poate lua decizii gresite, poate sa aiba fler si intuitie, sa aiba viziune, sa fie schimbatoare, sa fie influentata, etc. insa oricum ar fi, aceasta ramane a cetatenilor si nu a institutiilor, de orice natura ar fi aceasta.

Hotararea judecatoreasca BREXIT. Din punctul nostru de vedere hotararea judecatoreasca cu pricina nu solutioneaza problema de fond ci da raspuns doar unei probleme de forma.

Intrebarea de forma, solutionata in mod nedefinitiv de catre Curtea Suprema priveste autoritatea competenta sa transmita Notificarea privind BREXIT-ul. Disputa de fond are legatura cu posibilitatea autoritatii competente (Guvern sau Parlament) stabilite de Curtea Suprema sa dea efectivitate BREXIT-ului de a decide altfel decat au decis cetatenii Marii Britanii prin referendum cu privire la Uniunea Europeana.

Pentru Romania problema nu este noua si aceasta a fost deslusita de Curtea Constitutionala prin decizia nr. 682 din 27 iunie 2012 care dispune in considerente ca referendumul, indiferent de caracterul sau - decizional sau consultativ - cum este cazul referendumului national din anul 2009, reprezinta o modalitate de exercitare a suveranitatii nationale iar intr-un stat de drept vointa populara, exprimata cu o larga majoritate (in cazul de fata, 83,31% dintre voturile valabil exprimate), nu poate sa fie ignorata de reprezentantii alesi ai poporului.

Citeste si:
900 mil. EURO, alocate pentru industriile afectate de COVID-19
Banca pentru Comerț și...

Dincolo de argumentele de drept, localizate intr-un sistem sau altul de drept, apreciem ca fiind un principiu inalienabil al democratiei acela ca decizia/punctul de vedere exprimat in mod direct si nemijlocit de catre cetateni nu poate fi atenuat sau ignorat de catre mecanismele ulterioare si subordonate de functionare a democratiei, Parlamentul in cazul de fata. Acest principiu se intemeiaza pe natura democratiei de a fi perfect contemporana unui anumit nivel de intelegere, aspiratii, educatie, existent intr-o societate data.

Atat Statele Unite cat si Marea Britanie au contribuit la re-asezarea democratiei la firul ierbii, transformand un concept abstract si greu decelabil in ceva cu miros, chip si identitate. Democratia este a unei societati si tine seama de chipul si caracterul acesteia din urma.

Ceea ce se intampla in prezent face trecerea de la democratia greaca dezvoltata de Platon si Aristotel, gandita ca o democratie abstracta si animata in special de institutii policie, la o democratie concreta animata de cetateni, in carne si oase, in principal.

Realitatea este ca nu exista operatii estetice pentru democratie.

Sursa foto: GrAl_Shutterstock


Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Economie »



Citește și
Angajatorii afectați primesc indemnizație de șomaj pentru 75% dintre angajați
Setari Cookie-uri