Victoria lui Donald Trump in SUA a agitat pietele financiare, insa increderea investitorilor a revenit foarte rapid, sustinuta de discursul sustinut de acesta dupa castigarea alegerilor prezidentiale. Valutele din Europa Centrala si de Est au rezistat bine, iar eventuale masuri protectioniste adoptate de SUA ar trebui sa aiba un impact limitat, potrivit unui raport al Erste Group. Analistii Erste vad insa riscuri fiscale asociate cererilor explicite ca tarile din regiune sa aloce fonduri pentru aparare conform obligatiilor membrilor NATO. Cresterea cheltuielilor, ceruta de Trump, ar restabili credibilitatea articolului 5 al NATO.

Pozitia tarilor din Europa Centrala si de Est este mult imbunatatita fata de criza financiara din 2008-2009, acestea avand in prezent deficite comerciale mai reduse si rezerve valutare mult mai ridicate.

In timp ce reactia monedelor satelor din regiune a fost temperata, randamentele obligatiunilor in Europa Centrala si de Est au crescut mai pronuntat, urmand evolutia ascendenta a costurilor de imprumut ale SUA. Cresterea costurilor de imprumut pare legata de asteptarile inflationiste in cazul in care politicile propuse de Trump in timpul campaniei vor fi implementate. Cresterea cheltuielilor statului si introducerea de masuri protectioniste ar urma sa alimenteze inflatia, din cauza costurilor mai mari de productie din SUA, dar si a ofertei mai reduse (de bunuri si servicii) din economie. In plus, daca victoria lui Trump a temperat initial destul de mult asteptarile pentru o majorare a dobanzii Fed in decembrie, revenirea increderii investitorilor a readus la aproximativ 80% probabilitatea vazuta de acestia pentru o crestere a ratei cheie in ultima luna a anului.

Principalele moduri in care victoria lui Trump ar putea afecta tarile din Europa Centrala si de Est

Raportul Erste analizeaza relatiile comerciale ale regiunii cu SUA, investitiile americane in Europa Centrala si de Est, precum si subfinantarea apararii comparativ cu obligatiile asumate ca tari membre NATO, criticata puternic de Trump. Acestea ar fi ariile afectate cel mai puternic in cazul in care urmatorul presedinte al SUA si-ar pune in aplicare promisiunile din campanie.

Relatii comerciale

Multe dintre statele din Europa Centrala si de Est au beneficiat de pe urma liberalizarii comertului, iar unele dintre acestea sunt chiar printre cele mai deschise economii la nivel global. Principala destinatie de export a acestora este insa piata interna a UE, care atrage aproximativ 80% din livrarile externe.

Citeste si:
Care sunt noile trenduri in digitalizarea pietei de retail
Omni-experienta,...

Exporturile tarilor din regiune catre SUA s-au situat anul trecut la 0,6-2,3% din PIB sau 1,8-2,8% din exporturile totale. In functie de ponderea in PIB, exporturile Romaniei catre SUA sunt similare cu cele ale Croatiei, Sloveniei si Poloniei, in timp ce Ungaria pare cea mai vulnerabila.

Intrucat este foarte putin probabil ca exporturile regiunii in SUA sa dispara complet, ponderea redusa a acestora indica un impact limitat in cazul introducerii unor masuri protectioniste de catre SUA. Astfel de masuri ar viza si ar afecta cel mai puternic cei mai importanti parteneri comerciali, in principal China si Mexic.

Investitii de portofoliu

In ceea ce priveste investitiile de portofoliu (actiuni, obligatiuni, depozite etc), activele detinute de investitori americani nu sunt ridicate, variind intre 2% si 12% din PIB al anului trecut. Investitiile in alte tari europene, precum Irlanda si marile economii ale UE, sunt semnificativ mai mari, iar impactul unei schimbari majore in SUA ar fi mai puternic.

Cheltuielile pentru aparare

Intrebarea cu cea mai ridicata relevanta pentru tarile din UE este modul in care Trump vede rolul SUA in cadrul NATO si viitorul aliantei. Trump a afirmat in timpul campaniei ca angajamentul SUA de a veni in sprijinul unui aliat NATO, conform articolului 5 al tratatului, ar putea fi pus sub semnul intrebarii daca aceste state nu indeplinesc cerinta privind cheltuielile pentru aparare. Tarile membre NATO trebuie sa aloce pentru aparare cel putin 2% din PIB. Un angajament redus al SUA pentru securitatea Europei Centrale si de Est ar putea conduce la o aversiune de risc mai ridicata a investitorilor, determinata de riscurile geopolitice sporite din regiune.

Citeste si:
Glami.ro introduce cautarea folosind imagini inainte de Black Friday
Glami.ro introduce cautarea...

Potrivit Erste, din regiune doar Polonia respecta pragul de 2% din PIB in ceea ce priveste cheltuielile pentru aparare, in timp ce majoritatea statelor aloca in jur de 1%.

Finantele publice s-au consolidat in ultimii ani in multe dintre tarile din regiune, ceea ce ar permite alocarea unor fonduri mai mari pentru aparare, insa unele dintre statele din Europa Centrala si de Est se afla in plin proces de relaxare fiscala, astfel ca spatiul fiscal pentru cheltuieli suplimentare ar putea fi limitat.

"In cazul in care statele cresc cheltuielile, iar noul presedinte al SUA este convins ca problema poate fi rezolvata, astfel de riscuri (geopolitice, n.r.) s-ar putea reduce", noteaza analistii.

Prognoza de crestere pentru regiune nu a fost modificata ca urmare a rezultatului alegerilor din SUA, intrucat riscurile generate sunt considerate reduse.

Citeste si:
De ce nu apare Moldova pe radarul dezvoltatorilor de spatii logistice
Dunwell: Lipsa...

"Vedem cel mai ridicat risc pe partea fiscala legat de cheltuielile pentru aparare, intrucat este nevoie ca acest criteriu (privind cheltuielile, n.r.) sa fie respectat pentru a restabili credibilitatea Articolului 5. Aceasta necesitate nu ar trebui sa afecteze puternic finantele publice ale tarilor din Europa Centrala si de Est care si-au redus deja deficitele sub 3% din PIB (sau urmeaza sa faca acest lucru in 2016). Va conduce insa la o atingere mai lenta a obiectivelor bugetare (MTO targets) pe termen mediu", se arata in raport.

Sursa foto: Pixabay

Sursa grafice: raport Erste


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Economie »



Citeste si
Bode: Lotul 3 din Lugoj-Deva ar putea fi dat in trafic cu restrictii