Peste 20% dintre romani muncesc mai mult de 40 de ore pe saptamana, cei mai multi sunt barbati, au studii medii si provin din mediul rural, potrivit datelor statisticii nationale. Daca mare parte dintre acestia o fac la solicitarea companiilor, care sunt dispuse sa le plateasca pentru orele suplimentare, exista si o categorie a celor care aleg sa ramana peste program la locul de munca. Specialistii in resurse umane sustin insa ca, in prezent, managerii nu se uita la numarul de ore petrecute la program, ci la eficienta angajatilor.
La nivelul anului 2015, potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS), 8,6 milioane de persoane erau ocupate, iar 1,8 milioane dintre acestea (21,5%) lucrau mai mult de 40 de ore pe saptamana. Majoritatea romanilor (75,5%), respectiv 6,5 milioane de persoane lucrau 30-40 de ore saptamana.
Potrivit Codului Muncii, in Romania, durata normala a timpului de munca pentru salariatii angajati cu norma intreaga este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana.
"Marea majoritate a persoanelor ocupate (trei sferturi) desfasoara activitati care solicita un timp de lucru de 30-40 ore saptamanal, dar nu este de neglijat nici proportia persoanelor care sunt ocupate in activitati ce depasesc 40 ore de lucru saptamanal", se arata intr-un raport al INS.
Statistica arata ca un program obisnuit de lucru care depaseste 40 ore saptamanal se intalneste mai frecvent in cazul barbatilor (24,8%), decat al femeilor (17,0%), acestea din urma prezentand o pondere mai mare doar in cazul activitatilor care necesita un program de lucru de sub 40 ore pe saptamana.
"Pentru persoanele cu nivel primar de instruire obstacolele in gasirea unor locuri de munca decente sunt mai numeroase. De aceea, aceasta categorie de persoane detine cele mai mari ponderi ale celor doua extreme: numar mai redus de ore de munca, sub 30 ore pe saptamana (14,2%) si numar prelungit de ore de munca, peste 40 ore pe saptamana (38,7%). Mai putin de jumatate (47,1%) dintre persoanele cu nivel primar de instruire lucreaza cu program obisnuit de lucru, de 30-40 ore pe saptamana", potrivit INS.
| Persoane ocupate (2015) | Masculin | Feminin | Urban | Rural | |
|---|---|---|---|---|---|
| Total persoane | 8,61 milioane | 4,96 milioane | 3,65 milioane | 4,82 milioane | 3,8 milioane |
| din care, in procent: | |||||
| Sub 20 de ore | 1,8% | 1,1% | 2,7% | 0,9% | 3% |
| 21-29 ore | 1,2% | 0,9% | 1,7% | 0,4% | 2,2% |
| 30-40 ore | 75,5% | 73,2% | 78,6% | 85,3% | 63% |
| peste 40 ore | 21,5% | 24,8% | 17% | 13,4% | 31,8% |
Deficitul de angajati ridica numarul orelor de munca
Romania se confrunta in ultimii ani cu un deficit de angajati, angajatorii plangadu-se ca nu gasesc angajati cu care sa acopere locuri de munca disponibile. Unul dintre sectoarele care are cel mai mult de suferit la acest capitol este cel al productiei de componente auto.
"In zona de productie, in special in productia auto, se fac multe ore suplimentare pentru ca firmele au contracte, dar nu gasesc angajati. Un alt factor care afecteaza aceste companii este lipsa de predictibilitate si adesea se intampla sa primeasca un volum mare de comenzi si sa nu gaseasca candidati si recurg la solutia orelor suplimentare", a explicat Felix Toma, seful companiei de recrutare GiGroup.
El a aratat ca angajatorii ii rasplatesc in general pe cei care raman peste program la serviciu cu o remuneratie dubla pentru orele suplimentare.
Oamenii accepta sa lucreze ore suplimentare, pentru ca isi cresc astfel veniturile. Orele sunt platite dublu, mai primesc si spor de week-end sau de noapte si atunci li se adauga un procent important la salariu
Felix Toma a adaugat ca aceasta practica nu poate fi de lunga durata, generand costuri mari angajatorilor.
Si retailul este un domeniu in care angajatii sunt adesea nevoiti sa ramana peste program.
"In retail programul este limitat, insa daca ai de pus la raft produse pe care clientii sa le aiba la indemana a doua zi, nu poti pleca si sa lasi lucrurile neterminate. Sau mai sunt situatiile cu varfuri de vanzari, cand angajatii au mai mult de lucru", a explicat Mirela Marinescu, director executive search in cadrul companiei de recurtare APT.
Ce arata studiile
Romanii percep mai acut decat locuitorii altor tari modificarile din ultimii trei ani, cu impact asupra echilibrului dintre viata personala si cea profesionala. De asemenea, ei lucreaza mai multe ore suplimentare decat angajatii din alte tari si beneficiaza de flexibilitate la locul de munca doar de la un anumit nivel de senioritate in sus, arata concluziile studiului „Generatiile urbane si prioritatile lor”, realizat in 2016 de de EY Romania
Astfel, jumatate dintre respondenti studiului sustin ca numarul de ore de lucru a crescut in ultimii trei ani fata de perioada anterioara, in timp ce doar 14% spun ca numarul orelor lucrate a scazut in aceasta perioada. Cel mai mult resimt cresterea numarului de ore de lucru cei din generatia Y (52%), in timp ce jumatate dintre cei din generatia Boomers spune ca numarul orelor lucrate a ramas constant pe parcursul ultimilor trei ani.
De asemenea, peste 70% dintre respondentii care sunt angajati in munca sustin ca lucreaza ore suplimentare, iar 34% lucreaza chiar mai mult de 46 de ore pe saptamana.
Generatia X si generatia Boomers lucreaza cele mai multe ore suplimentare – peste 46 de ore pe saptamana, in timp ce cei din generatia Y par cei mai ponderati in abordarea orelor suplimentare – majoritatea dintre ei (41%) lucrand pana in 45 de ore pe saptamana.
In acelasi timp, 86% dintre respondentii cu responsabilitati manageriale din Romania spun ca lucreaza ore suplimentare – aproape dublu fata de managerii din Germania (45%) sau Marea Britanie (34%). Totusi, potrivit statisticilor Eurostat, productivitatea muncii in Romania este de sase ori mai mica decat media in Europa, de 7,5 ori mai mica decat in Germania si de opt ori fata de Olanda.
Cum vad angajatorii statul peste program
Multinationalele nu incurajeaza statul peste program, sustine Mirela Marinescu, care arata ca de multe ori angajatii sunt cei care isi doresc sa stea mai mult la birou.
"In ultimii ani, companiile multinationale au adoptat politici care ii incurajeaza pe angajati sa nu ramana peste program la birou. Nu sunt putine situatiile in care angajatii nu reusesc sa isi termine treaba in timpul programului, din cauza unor vicii, cum este fumatul, si sunt nevoiti sa stea mai mult la locul de munca, sau nu isi doresc, din diferite motive, sa plece acasa la timp", a spus Marinescu.
Angajatorii apreciaza, pe de alta parte, eficienta muncii salariatilor si rezultatele bune, indiferent de orele petrecute la birou.
"Daca stai multe ore in plus la birou esti apreciat, dar doar in situatia in care si rezultatele sunt bune, nu doar pentru ca vii primul si pleci ultimul. In ultima vreme, companiile si-au achizitionat numeroase metode de masurare a productivitatii, care reflecta eficienta angajatilor", a precizat Marinescu.
Tot ea a aratat ca angajatorii ii apreciaza, mai degraba, pe angajatii care raspund pozitiv atunci cand li se cere sa se implice intr-un proiect care poate presupune ore suplimentare.
Este valorizat raspunsul pozitiv, atunci cand managementul iti cere sa ramai peste program, in situatii specifice
Ce prevede legislatia din Romania
- Pentru salariatii angajati cu norma intreaga durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana.
- In cazul tinerilor in varsta de pana la 18 ani durata timpului de munca este de 6 ore pe zi si de 30 de ore pe saptamana.
- Repartizarea timpului de munca in cadrul saptamanii este, de regula, uniforma, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu doua zile de repaus.
- In functie de specificul unitatii sau al muncii prestate, se poate opta si pentru o repartizare inegala a timpului de munca, cu respectarea duratei normale a timpului de munca de 40 de ore pe saptamana.
- Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.
- Prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de 4 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana.
- Pentru anumite activitati sau profesii stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, se pot negocia, prin contractul colectiv de munca respectiv, perioade de referinta mai mari de 4 luni, dar care sa nu depaseasca 6 luni.
- Sub rezerva respectarii reglementarilor privind protectia sanatatii si securitatii in munca a salariatilor, din motive obiective, tehnice sau privind organizarea muncii, contractele colective de munca pot prevedea derogari de la durata perioadei de referinta stabilite, dar pentru perioade de referinta care in niciun caz sa nu depaseasca 12 luni.
- Pentru anumite sectoare de activitate, unitati sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice o durata zilnica a timpului de munca mai mica sau mai mare de 8 ore.
- Durata zilnica a timpului de munca de 12 ore va fi urmata de o perioada de repaus de 24 de ore.
- La solicitarea angajatorului salariatii pot efectua munca suplimentara.
- Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilita dupa caz, este interzisa, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident.
Sursa foto:rzoze19, Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
