Deglobalizarea, concept care a inceput sa fie intens dezbatut dupa victoria lui Donald Trump, este un proces care a inceput in realitate in urma cu 5 ani, in contextul colapsului comertului international, sustine David Lubin, Head of Emerging Markets Economics in cadrul Citi. Ce trebuie sa faca o economie in curs de dezvoltare pentru a supravietui deglobalizarii.

Potrivit economistului Citi (foto), o tara in curs de dezvoltare, cum este si cazul Romaniei, trebuie sa indeplineasca 3 conditii pentru a "supravietui deglobalizarii":

  1. Sa aiba o rata ridicata a economisirii, pentru ca in masura in care se poate baza pe resursele interne ale populatiei si firmelor, cu atat mai putin va avea nevoie de finantare externa pentru a-si sustine cresterea economica.
  2. Ar trebui sa aiba un surplus structural al contului current sau cel putin sa nu intre in zona de deficit. "Imediat cum incepi sa cresti puternic economia, deficitul de cont curent se adanceste si vei avea nevoie de finantare externa pentru a-l acoperi. Insa, deglobalizarea va restrange capitalul de risc si va face ca fluxurile de capital sa fie mai putin accesibile. Iar daca vei avea o economie care se bazeaza mult pe aceste fluxuri de capital, atunci ai o problema", explica David Lubin.
  3. O economie capabila sa supravietuiasca deglobalizarii este una cu o piata interna mare, pentru ca atunci se va baza pe consumul intern in sustinerea PIB-ului si mai putin pe cererea externa.

“Multe economii emergente sunt insa piete mici, deschise sau cu o rata redusa a economisirii si vor avea probleme. Sincer, o singura piata indeplineste toate aceste 3 conditii, iar aceasta este India", atrage atentia Lubin.

Deglobalizarea nu a inceput cu Trump, a inceput prin colapsul comertului international

In general, economiile emergente sunt piete mici, deschise, care s-au bazat pe libertatea fortei de munca, a capitalului si pe un comert international robust, insa in ultimii 5 ani schimburile globale de bunuri au cunoscut o scadere, pe care Lubin o numeste chiar un colaps al comertului international.

"Incepand cu 2012, cresterea comertului international a fost mai redusa decat cresterea PIB-ului global. Este ceva ce observam in recesiunile globale, cum au fost cele din 2001 sau 2009. Insa, acum vorbim de 5 ani consecutivi de cand se intampla acest lucru, fiind o premiera de la al doilea razboi mondial. Deja exista acest proces de deglobalizare, care precede alegerea lui Trump ca presedinte", a precizat Lubin (foto).

Retail jobs

Odata cu Brexit-ul si masurile anuntate de Trump, care vizeaza aplicarea unor piedici fata de miscarea fortei de munca, sunt deja 2 din 3 componente ale globalizarii care devin restrictionate, iar pentru economiile emergente acest lucru se va transpune intr-o capacitate mai redusa de a absorbi socurile externe.

Este dificil sa ne imaginam o revenire puternica a pietelor emergente. Participantii la piata sunt pusi acum in situatia de a reevalua potentialul pietelor emergente.

"Colapsul comertului international inseamna pentru economiile emergente ca exportul nu mai poate fi un motor puternic al PIB-ului. Problema de baza a economiilor emergente tine de faptul ca nici consumul privat, nici cel public, nu sunt in stare sa compenseze socurile externe si dependenta de cererea externa", avertizeaza economistul Citi.

Practic, nicio componenta a produsului intern brut - exporturi, consum public si consum privat - nu mai are putere sa genereze o crestere economica solida.

Citeste si:
Ce aduce finalul de an pe pietele financiare si in economie?
Profesionistii in investitii:...

Potrivit estimarilor Citi, economiile emergente ar trebui sa creasca in acest an cu 3,7%, anul viitor in medie cu 4,4%, iar in 2018 cu 4,9%. Aflati dintr-o analiza cu privire la tarile PIIGS care sunt si estimarile de crestere economica pentru zona euro si cateva dintre marile economii europene.

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »


Te-ar putea interesa și:

Setari Cookie-uri