Guvernul a imprumutat in acest an cu 40% mai mult ca anul trecut. Cam 700 euro in numele fiecarui roman

Guvernul a imprumutat anul acesta aproape 64 miliarde lei, cu 40% mai mult comparativ cu anul precedent. O buna parte din diferenta s-a dus pentru rostogolirea datoriei existente, intrucat in cursul lui 2016 au ajuns la scadenta sume mai mari ca in 2015, insa si cresterera deficitului bugetar, in contextul anului electoral, a avut o contributie semnificativa. La o populatie de aproape 20 de milioane, inseamna ca Guvernul a imprumutat aproximativ 3.200 de lei (peste 700 de euro) in numele fiecarui roman. O parte mare din suma a fost necesara, insa, pentru a plati datoriile ajunse la scadenta si pe care statul nu le stinge, ci le rostogoleste prin noi imprumuturi.

Finantarile in valuta atrase in acest an de Guvern totalizeaza echivalentul a 18 miliarde de lei, inclusiv circa 3 miliarde de lei (770 milioane euro) de pe piata interna.

Anul trecut, executivul a imprumutat 45,3 miliarde lei, deficitul bugetar fiind de 0,8% din PIB. In primele zece luni din acest an, deficitul bugetar s-a situat la aproape 0,2%, fata de o tinta pentru intreg anul de 2,8% din PIB, de peste trei ori mai ridicata fata de ce s-a realizat anul trecut.

Chiar daca in ultima luna a anului sunt concentrate de obicei alocari semnificative de fonduri, economistii nu se mai asteapta ca Guvernul sa reuseasca sa cheltuiasca toti banii, conform planului.

Rostogolirile, unde statul imprumuta bani pentru a refinanta datorii vechi ajunse la scadenta, au fost mai mari in acest an. Astfel, pentru datoriile in lei, statul a rostogolit 32 de miliarde de lei, comparativ cu 25 de miliarde de lei in anul precedent.

Citeste si:
Cum am putea trece mai ușor de check-in la călătoriile în pandemie
Cum am putea trece mai ușor...

In luna decembrie, Guvernul a imprumutat doar 1,8 miliarde de lei, fata de o suma planificata la 3,9 miliarde de lei in calendarul de imprumuturi, intrucat executivul nu are nevoie de bani si nici motive sa imprumute, mai ales ca in piata interna investitorii au inceput sa ceara mai multi bani pentru a finanta statul.

La ultima licitatie din acest an, la care avea programat sa imprumute 1 miliard de lei, Ministerul Finantelor a respins ofertele bancilor, care acopereau mai putin de jumatate din suma si solicitau dobanzi mai mari decat este dispus statul sa plateasca.

Acesta este al patrulea esec al unei licitatii de titluri de stat din ultima perioada, decizii motivate, de asemenea, de dobanzile considerate prea mari.

Costurile de imprumut se afla pe un trend de crestere, dupa ce s-au situat pe parcursul anului la un nivel scazut. In august, dobanzile la 10 ani s-au apropiat chiar de minimul istoric, evolutia fiind determinata de asteptarile pietelor financiare ca decizia britanicilor de a parasi UE sa determine Banca Centrala Europeana sa pompeze sume mari de bani in sistemul financiar pentru a preveni eventuale efecte negative.

Citeste si:
În 2020, brokerii i-au făcut pe români să acceseze peste 13.000 de...
În 2020, brokerii i-au făcut...

Romania incheie 2016 cu un cost la obligatiunile pe zece ani similar cu cel de la inceputul anului. Evolutia a fost cauzata de victoria lui Donald Trump in alegerile prezidentiale din SUA, dar si de inrautatirea asteptarilor privind cheltuielile statului anul urmator, cand deficitul ar putea trece, in opinia analistilor de 3% din PIB.

Ministerul Finantelor sta pe bani

In tmp ce in privinta imprumuturilor Ministerul Finantelor s-a tinut in mare masura de calendarul planificat, pe partea de cheltuieli situatia este departe de programul asumat. La zece luni deficitul se situa la numai 0,2%.

Pe langa banii pe care sta din prefinantarea unor cheltuieli pe care s-ar putea sa nu le mai faca, Ministerul Finantelor dispune si de un buffer destul de mare, de aproximativ 6 miliarde de euro.

Decizia de a constitui un buffer a fost luata in urma discutiilor cu reprezentantii Fondului Monetar International, organizatie cu care Romania a avut mai multe acorduri in ultimii ani. Rezerva financiara a fost constituita de stat incepand din 2010 si a fost majorata in ultimii ani.

Citeste si:
Comerțul cu produse nealimentare a depășit nivelul maxim de...
Vânzările de produse...

Rolul acesteia este "imbunatatirea managementului datoriei publice si evitarea presiunilor sezoniere pentru asigurarea surselor de finantare a deficitului bugetar si de refinantare a datoriei publice guvernamentale".

Statul dispune de mai multa flexibilitate pentru o eventuala situatie in care conditiile de finantare s-ar inrautati, dar buffer-ul ajuta si la scaderea dobanzilor la care Guvernul se imprumuta, intrucat ii intareste pozitia in piata in relatia cu bancile si investitorii.

Sursa foto: Yingzaa_ST/Shutterstock

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online. Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară. În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Economie »



Setari Cookie-uri