Prezenta brandurilor romanesti in centrele comerciale din tara este inca infima prin comparatie cu gigantii internationali, care, de obicei, fac legea intr-un mall. In centrele comerciale regionale, un procent de 10-15% din suprafata inchiriabila este alocat brandurilor romanesti, care insa nu beneficiaza de aceleasi conditii in alegerea locatiei, a marimii, a caracteristicilor, precum si a chiriei si prefera sa se reorienteze catre comertul stradal. Care sunt provocarile antreprenorilor romani in noua era a retailului si cum isi alcatuiesc centrele comerciale mix-ul de chiriasi, in detrimentul acestora, aflati din analiza wall-street.ro.

In alegerea mixului de chiriasi, proprietarul unui centru comercial tine cont, in primul rand, de gradul in care conceptul se potriveste profilului consumatorului tinta al centrului. Cu cat conceptul raspunde mai bine cerintelor vizitatorilor centrului comercial, cu atat va fi mai mare dorinta proprietarului de a gasi o solutie de spatiu pentru magazinul respectiv si va avea mai multa flexibilitate in negociere”, spune Liana Dumitru, Associate Director, Retail Agency in cadrul Colliers International.

Astfel, alocarea spatiilor intr-un centru comercial tine atat de notorietatea si puterea de negociere a brandurilor, cat si de conceptul pe care proprietarul doreste sa il creeze la nivelul intregului proiect. In general, mixul de chiriasi este proiectat tinand cont de gruparea magazinelor in aceeasi zona comerciala a mall-ului, in functie de grupul de consumatori caruia aceste branduri se adreseaza - familii, copii, tineret - dar si in functie de complementaritatea conceptelor: zona de servicii in vecinatatea ancorei alimentare, zona de food court in vecinatatea cinematografului sau a zonei de divertisment.

Si atunci, care sunt sansele unui brand romanesc de a intra intr-un mall, de a deschide cel putin o locatie si de a se bucura de aceleasi prerogative ca gigantii din retail? In acest caz, trebuie sa facem distinctie intre brandurile romanesti care au devenit cunoscute de-a lungul timpului si care beneficiaza de o notorietate in piata la fel ca brandurile internationale, precum Musette sau I.D.Sarrieri si brandurile romanesti nerecunoscute atat de mult pe plan international, dar care se bucura de vanzari foarte mari pe plan local si fac deja primii pasi pentru a iesi in afara granitelor.

“Centrele comerciale vor sa atraga in mixul de chiriasi, pe langa magazinele „ancora” care inchiriaza suprafete mari si sunt un generator de trafic, concepte pe suprafete mai mici, complementare ancorelor, care sa creeze in acelasi timp varietate, diversitate si, de asemenea, sa aduca o parte din „culoarea” locala atat de apreciata de consumatori”, mai spune Liana Dumitru.

Citeste si:
Retailerii de fashion închid magazine pe bandă rulantă și...
Pierzătorii pandemiei:...

Exista o perioada de timp “necesara” unui brand romanesc pentru a ajunge intr-unul din marile mall-uri din tara? “Nu se poate vorbi de un minim de timp necesar unui brand local (romanesc) pentru a avea acces intr-un centru comercial, depinde de fiecare brand in parte cat de repede reuseste sa isi creeze un nume pe piata si cat de dorit ajunge sa fie de consumatori. Desigur, dezvoltatorii de centre comerciale incearca sa atraga concepte care sunt cautate de vizitatorii mall-ului si care se pliaza cat mai bine pe profilul consumatorului din centrul respectiv”, explica Liana Dumitru.

La polul opus regasim opinia lui Ali Ihsam Erdem, proprietarul brandului Lashez, care a deschis primul magazin cu articole de imbracaminte in 2009, iar in prezent detine cinci unitati in centre comerciale si trei stradale. Potrivit acestuia, conditiile pentru a intra intr-un mall si de a deschide un magazin chiar la parterul centrului, unde traficul este cel mai mare si genereaza vanzari mult mai bune, sunt imposibil de indeplinit pentru un brand romanesc, chiar daca acesta are o cifra de afaceri de peste doua milioane de euro. “Daca nu esti foarte cunoscut, nu primeste suprafata la parterul unui mall. Noi de-abia anul trecut ( n.r. 2015) am reusit sa luam spatii la parter ”, spune acesta.

Citeste si:
ECA: Prețurile de pe piața europeană de energie sunt mult prea mari
ECA: Prețurile de pe piața...

Intr-adevar, parterul oricarui centru comercial se bucura de cel mai mare numar de vizitatori intr-un mall, datorita faptului ca la acest nivel se afla intrarile pietonale de la nivelul strazii care capteaza mare parte din traficul pietonal din apropiere. Totodata, la acest nivel, sunt amplasate mare parte dintre magazinele „ancora”, astfel ca toate celelalte magazine care vor fi pozitionate in vecinatatea lor vor beneficia de traficul generat de acestea, dupa cum explica Liana Dumitru.

In general, la parterul unui mall se regasesc retailerii internationali precum H&M, Zara si alte branduri din portofoliul Inditex sau C&A, din domeniul fashion. “Marile branduri ca Zara si H&M au mereu prioritate deoarece sunt cunoscute si aduc mereu clienti in mall-uri. In plus, sunt favorizate de preturile cele mai mici si locatiile cele mai bune si isi permit sa deschida cat mai multe magazine deoarece costurile lor de productie sunt mici, in timp ce pretul de la raft cu adaos-ul comercial este destul de mare incat sa le permita sa-si plateasca chiriile si cheltuielile generate de prezenta in mall-uri”, considera Ionut Bobu, managerul Marelbo, brand romanesc de incaltaminte.

Citeste si:
Directorul Romarm, sub control judiciar în afacerea măștilor la...
Surse: Directorul Romarm,...

Desi are o traditie de peste 30 de ani pe piata locala, de-abia anul acesta Marelbo va face primii pasi in extinderea internationala. De asemenea, compania are o cifra de afaceri de aproximativ 17 milioane de euro si o retea de 47 de magazine, atat in centre comerciale, dar si stradale.

In Bucuresti, retailerul nu detine niciun magazin in centre comerciale din cauza chiriilor si a costurilor foarte mari aplicate in cadrul acestora. “Am ales sa ne orientam catre comertul stradal deoarece chiriile si costurile sunt mai mici si vanzarile sunt cam la fel ca in mall-uri. Pentru a intra intr-un mall trebuie in primul rand sa iti poti permite chiriile si conditiile impuse de catre cei care inchiriaza spatiile comerciale. Chiriile din mall-uri sunt mult mai mari fata de cele stradale, in plus trebuie sa platesti si raport procentual din vanzari si alte cheltuieli reprezentate de decorarea si amenajarea spatiului sau organizarea de evenimente care sunt suportate de chiriasi”, explica Ionut Bobu.

Citeste si:
Energia solară și eoliană a depășit pentru prima dată în UE cea...
Energia solară și eoliană a...

De aceeasi parere este si Ali Ihsam Erdem, care considera ca centrele comerciale avantajeaza retailerii internationali in detrimentrul celor locali. “Nu exista o concurenta dreapta: de multe ori, ei nu platesc chirie fixa, ci un comision din vanzari, in timp ce retailerii romani trebuie sa plateasca chirie fixa, indiferent daca vinde sau nu. Si asta pentru ca ei sunt foarte cunoscuti si au o mare putere de negociere, iar proprietarul centrului trebuie sa ii includa in mix-ul de chiriasi. La brandurile romanesti nu exista asa ceva, noi trebuie sa platim ca sa fim prezenti”, spune Ali Erdem.

Acesta blameaza statul roman pentru nesustinerea companiilor romanesti pentru a fi cat mai prezente in comert, dand exemplu Turcia, care obliga mall-urile turcesti sa dea 35% din spatiul de la parter brandurilor locale. “In Romania, statul nu te ajuta deloc, din contra sustine retailerii internationali, nefiind constienti ca tu, ca brand local, produci local si adaugi valoare adaugata care provinde din brandul romanesc”, spune antreprenorul roman de origine turca.

Citeste si:
Cât de mare va fi prețul european de referință al gazelor în...
Analiză ING: cât de mare va...

Mai mult, acesta sustine, ca si Ionut Bobu, ca marilor giganti internationali li se ofera conditii privilegiate: primesc magazinele gata amenajate si mobilate, in timp ce brandurile romanesti sunt nevoite sa scoata bani din buzunarul propriu pentru aceste operatiuni. “Am asteptat sase ani sa primesc spatiu la parterul unui mall. Iar atunci cand s-a intamplat, l-am primit <<la rosu>> si a trebuit sa investesc eu in amenajarea lui”, mai spune Ali Ihsam Erdem.

De fapt, chiria unui retailer intr-un centru comercial are doua componente: chiria de baza si chiria procentuala. Prima difera in functie de nivelul la care se afla spatiul inchiriat, marimea lui, pozitia efectiva in cadrul etajului respectiv- in vecinatatea unei ancore, in vecinatatea scarilor rulante - marimea fatadei, precum si alte caracteristici tehnice ale spatiului respectiv. Chiria procentuala se aplica in cazul in care performanta magazinului respectiv este foarte buna si daca procentul stabilit prin contract din veniturile realizate depaseste cuantumul chiriei de baza. Chiria procentuala este un indicator al perfomantei intr-o anumita locatie si in multe cazuri poate sa reprezinte o crestere semnificativa a veniturilor pentru proprietari, explica Liana Dumitru.

In lipsa unor calcule specifice, este usor de inteles de ce antreprenorilor romani li se pare ca sunt dezvantajati fata de retailerii internationali in privinta conditiilor de eligibilitate, a spatiilor primite si a chiriilor impuse.

Un lucru este insa sigur: indiferent de provocarile pe care antreprenorii le intampina, de maniera in care aleg sa intre pe piata si sa se extinda, retail-ul, in special cel de fashion, este in continua crestere, dupa cum arata ultimele date. Evaluata la peste 3,5 miliarde de euro, conform datelor din 2015, piata romaneasca de fashion este estimata a creste cu 20-30% in 2016 fata de anul anterior. Evolutia din acest an este cu mult peste nivelul din 2015, cand cifrele de afaceri ale marilor retaileri de fashion au crescut cu o medie de 12% fata de 2014, potrivit unei analize publicate de CBRE Research, desi unii jucatori au inregistrat volume de vanzari mai mari cu pana la 20% comparativ cu 2015, conform datelor Colliers International.

Sursa foto: zhu difeng/Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Andra Imbrea
Andra Imbrea s-a alaturat echipei Wall-Street in 2015. A studiat jurnalismul si economia, pe care incearca sa le imbine in cadrul materialelor sale despre industria de fashion, retail&FMCG si Media&Advertising. Iubitoare de pisici, carti si festivaluri de muzica.   

Te-ar putea interesa și:

Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri