Modificarea Codului Penal a scos oamenii in strada atat in Romania cat si in strainatate. Aprobarea Ordonantei 13 in seara de 31 ianuarie si publicarea acesteia in Monitorul Oficial a dus la o adevarata escaladare a protestelor, ajungand sa iasa pe strazile din Romania nu mai putin de 600.000 de cetateni, sustinuti de alte zeci de mii la nivel global. Aceste proteste au fost catalogate ca fiind cele mai mari dupa revolutia din 1989.

Cel mai mare numar de protestatari a fost inregistrati pe 5 februarie, cand in Bucuresti au iesit in strada peste 300.000de oameni. La Iasi, numarul protestatarilor a fost de peste 30.000 de oameni. La Constanta au protestat peste 7.000 de oameni, scandant “DNA nu uita noi suntem de partea ta”. Numarul protestatarilor din municipiul Sibiu au fost 45.000, oamenii scandand ”Ne-ati unit, ati reusit”, in cel mai mare protest public de la Revolutie incoace.

La Brasov aproximativ de 9.000 de protestatari au iesit in Piata Sfatului. La Oradea, au protestat aproape 5.000 de oameni, protestatarii solicitand prin "Declaratia bihorenilor cinstiti si responsabili catre tara” demisia Guvernului, demisiile presedintilor Camerei Deputatilor si Senatului Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu dar si organizarea de alegeri anticipate. La Ploiesti au iesit in strada peste 3.000 de oameni.La Craiova, peste 3000 de protestatari care au scandat in centrul Craiovei pentru a cincea seara consecutiv solicitand demisia Guvernului chiar daca OUG 13/2017 a fost abrogata in sedinta de Guvern. Tinta oamenilor a fost si ministrul Muncii si Justitiei Sociale, Lia Olguta Vasilescu. La Arad au fost in jur de 2.500 de protestatari care au cerut demisia Guvernului si alegeri anticipate. In Cluj-Napoca au fost 50.000 de oameni, iar in Timisoara au fost peste 40.000 de protestatari.

La Satu Mare s-au strans 3.000 de protestatari, in Baia Mare 8.000, la Suceava 500. In Bacau s-au strans 5.000 de protestatari, in Medias 1.500, la Deva 2.000. In Ramnicu Valcea s-au strans 3.500 de protestatari, la Pitesti 1.000, in Galati 6.000 si in Alba Iulia 1.000.

Un alt protest a avut loc duminica la Palatul Cotroceni, unde dupa anuntul Guvernului ca OUG privind codurile penale a fost abrogata, au venit oameni sa sustina Guvernul Grindeanu si sa ceara demisia presedintelui Klaus Iohannis. Protestul, la care au partcipat peste 2.000 de oameni, s-a incheiat dupa sapte ore, conform News.ro.

Proteste au avut loc si in strainatate:

Romanii au manifestat in fata Ambasadei din Luxemburg in semn de solidatitate cu protestatarii din tara. In Franta, romanii s-au adunat in apropiere de Turnu Eiffel, la Paris, persoane de toate varstele au purtat pancarte cu mesaje in romana, dar si in franceza si steaguri romanesti. In Anglia, Romanii s-au adunat la Institutul Roman de la Londra pentru a protesta impotriva Guvernului Grindeanu. In Torino, Italia, protestatarii au fost surprinsi intonand imnul national al Romaniei.

Un miting de solidaritate cu protestele din Romania avut loc la Sofia, in fata sediului Ambasadei Romaniei, participantii la manifestatie avand pancarte scrise in romana, engleza si bulgara. La protest au participat peste 100 de persoane, romani si bulgari, care au scandat avand ca fundal sonor muzica rock si agitand pancarte pe care scria "Plecati!" sau "Coruptia ucide". Romani care locuiesc in Malta au manifestat impotriva coruptiei, in fata Consulatului roman din Valletta, in pofida faptului ca Guvernul a abrogat ordonanta care ar fi ferit numerosi politicieni de urmariri penale, relateaza Times of Malta.

Numeroase persoane au participt la un mars de sustinere a protestelor din Romania organizat de Partidul Platforma Demnitate si Adevar (PPDA), care denunta ”PD si PSD - aceeasi mafie!”, relateaza Unimedia. Manifestantii au pornit in mars de la Filarmonica Nationala din Chisinau, catre Ambasada Romaniei si Monumentul lui Stefan cel Mare.

Romanii s-au adunat si la Washington unde au scandat: "Romania nu uita, Washington e de partea ta"! Nici romanii din Bruxelles nu au ramas indiferenti, acestia s-au strans si au scandat impotriva ordonantei. La Ibiza, au fost in jur de 200 persoane care au afisat mesaje precum "Si noua ne pasa" sau "Romania trezeste-te", conform Digi24.ro.

In urma tensiunilor, Guvernul a anuntat organizarea unei sedinte de Guvern pentru abrograrea OUG 13. In urma sedintei, Monitorul Oficial a publicat textul ordonantei de urgenta prin care este abrogata OUG 13/2017 privind modificare codurilor penale. In preambulul ordonantei, este invocata, printre motivele abrogarii, reactia populatiei care a manifestat in strada. Agentia Franceza de Presa a titrat in urma acestei miscari: “Guvernul capituleaza pentru a stinge furia romanilor”.

Reactia Ambasadelor

Ambasadele Canadei, Belgiei, Frantei, Germaniei, Olandei si Statelor Unite au transmis, intr-o declaratie comuna, o serie de critici la adresa Guvernului pe tema OUG privind Codurile penale, cerand retragerea initiativei pe motiv ca “submineaza” pozitia Romaniei si o indeparteaza de parcursul european si al statului de drept.

Ambasadorul Frantei a transmis, in numele ambasadelor Belgiei, Canadei, Frantei, Germaniei, Olandei si Statelor Unite, urmatorul mesaj:

“Noi, partenerii si aliatii internationali ai Romaniei, ne exprimam profunda noastra ingrijorare cu privire la actiunile Guvernului Romaniei din seara zilei de 31 ianuarie 2017, care au subminat progresele Romaniei in privinta statului drept si al luptei anticoruptie din ultimii 10 ani. Acest act, care contravine inteleptciunii colective a intregii comunitati judiciare si a statului de drept, a elementelor credibile din societatea civila si a ingrijorarilor demonstrate de catre cetatenii romani din ultimele doua saptamani, nu poate decat sa submineze pozitia Romaniei in cadrul comunitatii internationale si risca sa afecteze negativ parteneriatele care stau la baza valorilor comune”, se arata in mesaj.

Ambasada Austriei si-a aratat si ea ingrijoararea : OUG anuntata in 31 ianuarie ar putea slabi serios legislatia anticoruptie; cerem Guvernului o solutie

Ambasada Austriei la Bucuresti considera ca OUG privind codurile penale ar putea slabi serios legislatia anticoruptie, periclitand progresele realizate in ceea ce priveste statul de drept si independenta sistemului judiciar si cere Guvernului sa gaseasca o solutie acceptabila pentru toate partile implicate.

Ambasada Marii Britanii: Suntem ingrijorati ca OUG din 31 ianuarie ar putea reduce domeniul de aplicare al infractiunii de coruptie. Impreuna cu alte ambasade am avut o intalnire cu Melescanu

Presa straina a fost cu ochiii pe evenimentele din Romania, avand diverse reactii cu privire la situatia tensionata prin care a trecut si trece Romania

Deutsche Welle critica, intr-un editorial, "anti-democratia inventiva din Romania" si cere UE sa nu abandoneze tara

Deutsche Welle publica sub titlul „Anti-democratie inventiva in Romania”, un editorial despre situatia din Romania, in care acuza Guvernul ca a adoptat ordonanta de urgenta privind modificarea codurilor penale „ca hotii proverbiali in noapte”, in pofida protestelor, in beneficiul lui Liviu Dragnea, si cere Uniunii Europene sa nu abandoneze Bucurestiul.

Deutsche Welle: Romania ramane o tara asediata de coruptie

Deutsche Welle a sustinut ca ultimele proteste si actiuni guvernamentale demonstreaza ca Romania ramane o tara asediata de coruptie, intr-o situatie de incertitudine politica la mai bine de un deceniu de la aderarea la Uniunea Europeana

WP: Romania, un semn incurajator pentru democratie, de care Trump ar trebui sa tina cont inainte sa arunce UE la gunoi

Intr-o perioada in care democratia se erodeaza in mai multe tari din Europa Centrala si de Est, o contramiscare incurajatoare a erupt brusc in Romania, o fosta tara comunista cu 20 de milioane de locuitori situata la malul Marii Negre, comenteaza The Washington Post.

Le Monde: Protestele din Romania sunt rezultatul asteptarilor tinerilor, nascute din lupta anticoruptie

Manifestatiile din ultimele zile, din Romania, sunt rezultatul asteptarilor si sperantelor enorme nascute in randul tinerilor de intensificarea luptei anticoruptie din tara, scrie miercuri cotidianul francez Le Monde, intr-o analiza.

Reportaj AFP: Tinerii din orase care “vor sa creada in viitorul” Romaniei se mobilizeaza

AFP a realizat un reportaj in care sunt prezentate discutii intreprinse cu manifestantii din Piata Victoriei. Acestia au declarat “ cea mai mare parte a manifestantilor sunt, de la oras, calificati. Ei isi afiseaza ”optimismul” fata de viitorul tarii lor.

Reuters: Ne-am trezit in 1989 – Ordonanta de Urgenta romaneasca da timpul inapoi
Cei de la Reuters au titrat “Ne-am trezit in 1989 – Ordonanta de Urgenta romaneasca da timpul inapoi”, citandu-i pe manifestantii prezenti in strada.

AP: Oamenii bogati si puternici care ar putea beneficia de Ordonanta de Urgenta

Cei de la AP au vorbit despre oamenii puternici si bogatii care ar putea beneficia de Ordonanta de Urgenta a guvernului Grindeanu. Acestia I-au enumarat pe fostul premier Victor Ponta, seful partidului PSD - Liviu Dragnea, fost consiliera personala a presedintelui Traian Basescu – Elena Udrea, europarlamentarul Adrian Severin, fostul ministru al Finantelor Darius Valcov, fostul patron al televiziunilor de presa Antena – Dan Voiculescu.

Wall Street Journal: Cele mai de amploare proteste de la incheierea Razboiului Rece

Wall Street Journal descrie protestele drept cele mai de amploare de la incheierea Razboiului Rece, precizand ca acestea au loc la numai doua luni dupa ce partidul lui Liviu Dragnea a castigat detasat alegerile. “Cu toate acestea, protestele arata diviziunea politica tot mai mare din tara intre alegatorii mai in varsta, din mediul rural, care ramane loiali partidului de guvernare, si cei mai tineri, din mediul urban, care cer reforma”, scrie cotidianul.

WSJ afirma ca protestele din Romania reliefeaza, din multe puncte de vedere, o falie cunoscuta in Europa – intre clasa urbana, tot mai cosmopolita, si cea rurala, loiala unui partid populist cu discurs tot mai orientat impotriva imigrantilor.

ANALIZA EURONEWS: Cum isi dezvolta Romania o cultura proprie a protestului

Rezistenta romanilor, care au iesit zile la rand in strada, in fata adversitatii politice este un fenomen neasteptat si continua modelarea culturii romanesti a protestului, comenteaza Euronews. Peste 600.000 de oameni s-au strans duminica seara in toata tara, dupa ce Guvernul Grindeanu a retras Ordonanta de Urgenta controversata care a amenintat eforturile actuale anticoruptie. Un val de proteste a izbucnit la inceputul saptamanii trecute, cand Ordonanta a fost aprobata initial, in noaptea de 31 ianuarie spre 1 februarie. “Noaptea ca hotii” a devenit unul dintre sloganurile manifestantilor.

The Financial Times: Ordonantele retrase in urma protestelor, o tradare a poporului roman de catre conducatorii sai

La un sfert de secol dupa ce a doborat comunismul, puterea populara a obtinut inca o mare victorie in Romania. Ordonante de urgenta menite sa gratieze o multime de oficiali condamnnati si sa dezincrimineze abuzul in serviciu de nivel scazut, pe care proteste in masa au obligat Guvernul sa le retraga, au fost o tradare a poporului roman de catre conducatorii sai, comenteaza The Financial Times.

Il sole 24 ore: Guvernul Romaniei a decis sa relaxeze legile impotriva oficialilor corupti

“Guvernul Romaniei, una dintre tarile cu cel mai mare nivel de coruptie din Romania, a decis sa relaxeze legile impotriva oficialilor corupti”, noteaza si Il Sole 24 Ore, precizand ca noile legi “pun in pericol independenta judecatorilor”.

Cotidianul italian explica faptul ca “este vorba, de fapt, de o revizuire completa a tuturor politicilor implementate de Romania pentru a incerca sa lupte impotriva coruptiei de cand a aderat la Uniunea Europeana, in urma 10 ani”.

“Este stupefiant ca, dupa atat de multe scandaluri care au subminat credibilitatea politicii romanesti, Guvernul a facut o miscare atat de nepopulara, agravata de faptul ca chiar liderul social-democrat Liviu Dragnea este judecat in prezent pentru abuz in serviciu”, continua publicatia.

Les Echos, despre protestele din Romania: Si daca reinnoirea europeana va veni mai putin de la 'nucleul' fondatorilor decat de la dinamismul periferiei?

A fost nevoie de o sedinta de urgenta, duminica, pentru ca Guvernul sa-si abroge ordonanta de urgenta, comenteaza, la Bucuresti, Nick Thorpe de la BBC, care se intreaba de ce se comporta in acest fel un Guvern care detine o majoritate confortabila in Parlament. BBC a transmis live, pe Facebook, imagini de la protestul antiguvernamental din Piata Victoriei de pe 8 februarie

Lideri din mediul de business, antreprenori si oameni de afaceri si-au unit vocile intr-un mesaj unitar, in cadrul unei campanii lansate de catre wall-street.ro si start-up.ro.

Ordonanta de Urgenta 13, explicata de catre judecatorul Cristi Danilet

Ordonanta de Urgenta 13 a fost explicata de catre judecatorul Cristi Danilet, ca e explicat “pe intelesul tuturor” ce modificari sunt aduse codului penal. Va prezentam mai jos analiza acestuia

1. favorizarea faptuitorului. Daca ajuti o persoana sa se sustraga de la proces sau de la executarea pedepsei, comiti o infractiune. Nu sunt sanctionati insa cei care isi ajuta membrii de familie (parintii sau bunicii ori strabunicii, copiii sau nepotii ori stranepotii, fratii sau nepotii acestora, sotii sau concubinii).
– OUG mai adauga acum o categorie de persoane care nu va fi sanctionata: afinii pana la gradul II, adica de acum nu vor mai fi sanctionati parintii si bunicii sotului, copiii si nepotii sotului, fratii sotului. Aceasta inseamna ca dosarele deschise pana in prezent pentru aceste din urma categorii de persoane trebuie inchise;
– OUG prevede ca de acum nu vor mai fi pedepsiti cei care favorizeaza faptuitorii prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.
2. abuzul in serviciu. Reglementarea este modificata aproape in intregime, depasindu-se cerintele unei decizii a CCR (405/2016) care atragea atentia asupra unei singure neclaritati. Sunt mai multe aspecte aici:
– de acum, fapta va fi infractiune numai atunci cand se incalca normele dintr-o lege, OG sau OUG si se produce o paguba de peste 200.000 lei sau o vatamare a drepturilor ori intereselor unei persoane. Asta inseamna ca, de pe data de 11 februarie 2017 faptele de abuz cu prejudiciu de cel mult 200.000 lei nu vor mai fi infractiuni: dosarele penale in curs de solutionare vor trebui inchise, iar prejudiciul va putea fi recuperat de cei interesati numai pe calea unui proces civil (reclamantul trebuie sa plateasca taxa de timbru, sa plateasca expertize etc, ceea ce nu se intampla in cursul procesului penal). Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte vor trebui puse in libertate si condamnarea stearsa din cazier. Inca o precizare: pragul de 200.000 lei este ales in mod arbitrar;
– se reduc limitele de pedeapsa de la 2-7 ani inchisoare la 6 luni-3 ani inchisoare sau amenda. Deci, noua lege stabileste pedepse mai mici. Efectul este ca scad si termenele de prescriptie a raspunderii penale, ceea ce afecteaza dosarele in curs: daca pana acum o infractiune de abuz in serviciu putea fi reclamata in termen de pana la 8 ani de la data comiterii si urmarita/judecata in maxim 16 ani, de acum acest termen va fi de 5 ani, respectiv 10 ani, astfel ca dosarele care se afla pe rolul organelor judiciare, in care s/au indeplinit acte de procedura, de mai mult de 10 ani trebuie inchise (EDITARE pe 03.02.2017);
– in caz de condamnare, pana acum judecatorul trebuia sa interzica celui condamnat sa exercite o functie publica timp de 1-5 ani. Prin OUG aceasta interdictie ramane la latitudinea judecatorului (EDITARE pe 03.02.2017);
– se reduc drastic pedepsele la abuzul in serviciu comis prin discriminare: daca pana acum se pedepsea cu 2-7 ani inchisoare si interzicerea dreptului de a mai exercita functia publica pentru cel care ingradea drepturile unei persoane pe temei de rasa, nationalitate, religie, sex, dizabilitate etc, de acum se va sanctiona cu inchisoare o luna-un an sau amenda;
– OUG prevede ca de acum nu vor mai fi pedepsiti cei care comit fapta de abuz in serviciu, inclusiv prin discriminare, prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative. Asadar, exista o categorie speciala de angajati ai statului care nu pot fi trasi la raspundere indiferent cat de mare ar fi paguba produsa sau cat de importanta ar fi vatamarea produsa. Mai mult, se deschide posibilitatea legiferarii rasiale!
3. neglijenta in serviciu. Pana acum, daca un functionar comitea printr-o indatorirea de serviciu o paguba sau o vatamare, dar nu cu intentie (cand ar fi fost abuz), ci prin indiferenta sau neglijenta, fapta era infractiune. Peste 10 zile aceasta va disparea cu totul din Codul penal, indiferent cat de grava ar fi urmarea faptei. Aceasta inseamna ca dosarele penale in curs de solutionare vor trebui inchise, iar prejudiciul va putea fi recuperat de cei interesati numai pe calea unui proces civil. Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte vor trebui puse in libertate si condamnarea stearsa din cazier.
4. conflictul de interese Luarea unei decizii de catre cel care ocupa o functie publica in folosul patrimonial al sau, al sotului sau al rudei/afinului pana la gradul doi este infractiune. Codul prevedea ca astfel de decizii nu pot fi luate nici pentru cei cu care ai fost in raporturi comerciale sau de munca in ultimii 5 ani sau daca ai primit cadouri sau donatii de la acestia.
– CCR a atras atentia ca textul de lege foloseste sintagma „raporturi comerciale” care nu este clarificata (dec. 603/2015) dar, in loc sa fie clarificata aceasta sintagma, prin OUG 13 a fost cu totul eliminata referirea la ea. Mai mult, s-au inlaturat si referirile la raporturile de munca, cadouri si donatii! Prin urmare, daca iei o decizie ca functionar public prin care iti avantajezi fostul sef, fostul partener de afaceri sau cel care tocmai ti-a platit o vacanta la mare, nu vei comite vreo infractiune;
– in mod corect a fost inlaturat conflictul de interese in mediul privat, fapt conform cu decizia CCR 603/2015.
5. soferii bauti
– se prevede ca alcoolemia peste limita legala (0.8 gr/l alcool pur in sange) este cea din momentul conducerii, nu cea de la momentul prelevarii probelor biologice. Modificarea este corecta, fiind impusa de decizia CCR 732/2014.
– se introduce o noua infractiune: consumul de alcool sau stupefiante dupa producerea unui accident de circulatie care a dus la uciderea sau vatamarea unei persoane se pedepseste cu inchisoare 1-5 ani.

Modificarea C.pr.pen. Prin OUG se aduc mai multe modificari Codului de procedura penala, care au intrat in vigoare la momentul publicarii OUG:
1. achitare in caz de prescriptie: Pana acum, daca ar fi intervenit prescriptia raspunderii penale, inculpatul trebuia achitat, iar actiunea civila nesolutionata. De acum, chiar si in aceasta situatie, judecatorul va trebui sa rezolve chestiunea prejudiciului (modificare conforma cu dec. CCR 586/2016), ceea ce este in favoarea victimei.
2. prelungire control judiciar: Pentru a se ralia deciziei CCR 614/2016, OUG 13 prevede ca in caz de prelungire a controlului judiciar inculpatul trebuie citat, audiat si sa aiba avocat.
3. denuntul Organele de urmarire penala afla uneori de comiterea infractiunilor de la martori, care depun denunturi. Pana la 1 febr. 2017 denuntul se putea depune oricand in termenul de prescriptie al raspunderii penale, uneori la ani buni de la comiterea faptei. Prin OUG se prevede ca incepand cu data de 1 februarie denuntul trebuie depus in termen de 6 luni de la data comiterii faptei. Doua consecinte sunt de subliniat:
– nu sunt vizate dosarele incepute pana la data de 31 ianuarie 2017, inclusiv. Aceasta pentru ca normele de procedura penala nu retroactiveaza, asa cum se intampla in materia normelor penale.
– nu se prevede vreo sanctiune a incalcarii acestui termen. Practic, chiar daca o fapta este adusa la cunostinta politiei sau procurorului dupa cele 6 luni, organul de urmarire penala se poate sesiza din oficiu. Ramane ca practica sa decida daca sunt si alte consecinte.
Procedura in Parlament OUG a fost depusa ieri la Parlament. Acesta o poate aproba sau respinge, conform art. 115 alin. 4 Constitutie. Procedura este una rapida, insa va dura cu siguranta mai mult de 10 zile, actul normativ trebuind sa treaca prin cele doua Camere ale Parlamentului.
Punctele slabe ale OUG. Conform art. 115 alin. 4 Constitutie, Guvernul poate adopta ordonante de urgenta numai in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, avand obligatia de a motiva urgenta in cuprinsul acestora. Or, chiar prin OUG se amana intrarea in vigoare a modificarilor aduse la Codul penal timp de 10 zile.
Ce se poate face?
– Guvernul sa revina asupra OUG 13/2017 si sa o modifice ori chiar abroge.
– Conform art. 146 litera d) din Constitutie, Avocatul Poporului poate ridica exceptia de neconstitutionalitate a OUG. E la latitudinea sa exclusiva daca va ataca OUG 13/2017, ceea ce poate fi facut oricand de la momentul aparitiei in M.Of., caci textul Constitutiei nu cere ca normele din ordonanta sa fie in vigoare, ci doar ca ordonanta sa existe ca act normativ.
– Conform art. 146 litera d) din Constitutie, CCR hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate in fata instantelor judecatoresti. Deci, daca exista un proces pe rol cu termen azi-maine-poimaine, in care sunt incidente articolele din OUG 13/2017, procurorul de sedinta, eventual un procuror DNA, poate cere asta instantei, care le poate trimite la CCR.
– In temeiul art. 146 lit. e) din Constitutia Romaniei si art. 34-39 din Legea 74/1992 CSM poate declansa conflictul constitutional intre autoritatile statului – CSM, instantele judecatoresti si Ministerul Public pe de o parte, respectiv Guvernul pe de alta parte. Pe data de 1 februarie Presedintele CSM a si anuntat acest lucru.

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Te-ar putea interesa și: