Motorul economiei romanesti, care a inregistrat in anul 2016 cea mai rapida crestere din Europa Centrala si de Sud-Est, il constituie de fapt un grup select de 4% din companiile cu activitate in piata. Profitul acestor firme reprezinta o pondere de 92% din profitul total obtinut de firmele din Romania si, de asemenea, un angajat din trei (33%) lucreaza la aceste companii. Aceasta situatie reprezinta, in opinia lui Aurimas Kacinskas, manager general in cadrul CreditInfo, mai degraba un risc sistemic pentru piata fortei de munca si economie, in general, decat un avantaj.

"Faptul ca 96% dintre companiile romanesti genereaza doar 8% din profit are ca efect un numar foarte mare de companii aflate pe piedere sau fara activitate (profit 0, nu neaparat inactive). Efectul economic al acestui lucru este acela ca exista multe afaceri care nu sunt sustenabile, fiind insuficient de bine pregatite la momentul lansarii. Rezulta, in cazul acestor companii, un risc ridicat de a nu-si putea plati datoriile la buget, furnizorii sau angajatii, iar efectul este ca, de exemplu, respectivii furnizori nu isi vor plati nici ei propriile datorii. Iar pe termen mediu si lung, aceste companii vor deveni urmatoarele companii inactive, aflate in stare de insolventa sau faliment", spune Aurimas Kacinskas (foto).

Efectul este nefavorabil si din punctul de vedere al creditelor bancare, spune seful CreditInfo - acele companii care au accesate linii de credit pot ajunge in situatia de a nu le rambursa - bancile putand creste dobanzile sau ingreuna si mai mult procesul de acordare a liniilor de finantare. "Nu in ultimul rand, un numar atat de mare de companii aflate in aceasta situatie poate avea ca efect descurajarea tinerilor de a incepe noi afaceri, ceea ce ar duce la monopolizarea treptata a mediului de afaceri de catre cele 4% firme care produc 92% din profit", arata el.

Retail jobs

Cresterea discrepantei in dezvoltare rupe populatia Romaniei in doua

"Mai mult decat impactul national, acest lucru are un puternic impact regional si mai ales local. Salariile atrag oamenii, iar oamenii angajati contribuie la dezvoltarea unei regiuni. Sa plecam de la exemplul unei mari companii din judetul Arges care ofera locuri de munca pentru 1 din 10 angajati ai judetului. Exemplul este usor fortat insa, pastrand proportia, daca aceasta companie ar disparea ar creste cu 10% numarul somerilor din judet - luand in calcul strict afacerea de baza si nu afacerile conexe si complementare, dezvoltate in jurul acestei companii", spune Aurimas Kacinskas.

Un al doilea exemplu, in opinia sa, este dat de zonele urbane industriale din urma cu mai mult de 30 de ani, zone urbane ridicate in jurul unei industrii. "Cele mai cunoscute exemple sunt Calarasi, Hunedoara sau Resita, orase ridicate in jurul industriei siderurgice, care sunt acum orase parasite, incapabile sa se ridice si sa ofere locuri de munca sustenabile locuitorilor sai".

Citeste si:
A fost lansat serviciul de consultații virtuale pentru...
A fost lansat primul serviciu...

Astfel, arata seful CreditInfo, "clusterizarea si aglomerarea unor zone, care atrag forta de munca, au un efect de domino, reprezentand golirea altor zone de forta de munca. Investitorii se orienteaza spre zonele dezvoltate sau cel putin in curs de dezvoltare si evita zonele din care se migreaza, unde gradul de saracie devine astfel tot mai accentuat. Cresterea discrepantei rupe populatia Romaniei in doua, lucru care se vede inclusiv in evenimentele recente, cu zone de protest total impotriva guvernului, respectiv zone care se manifesta in favoarea acestuia. Este o realitate cu atat mai daunatoare cu cat nu se pot identifica zone clare separate geografic".

Ca urmare, "zone precum Municipiul Bucuresti, Cluj-Napoca, Constanta, Iasi sau Timisoara gazduiesc o mare parte din companiile profitabile, puternice, de incredere - creand diversitate, locuri de munca si atractivitate atat pentru investitori cat si pentru forta de munca, pe care o atrag. Pe de alta parte, exista zone din Campia Baraganului (Alexandria , Giurgiu, Calarasi) din nord-estul tarii (Botosani sau Suceava) sau sud-Vest (Caras-Severin, Mehedinti, Gorj), care sunt golite si incapabile sa genereze afaceri sustenabile care sa mentina forta de munca in zona", puncteaza Aurimas Kacinskas.

Citeste si:
Studiu: România, țara cu cea mai rapidă creștere economică din CEE
Studiu: România, țara cu cea...

CreditInfo este o companie specializata in furnizarea produselor si serviciilor de management al riscului comercial, cu o activitate de 13 ani pe piata locala.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Marius Alexandru Stanciu
Absolvent al Facultatii de Economie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti si al unui program de Master, cu specializarea Economie Europeana, sustinut in aceeasi institutie, Marius Alexandru Stanciu dispune de o experienta jurnalistica de peste 12 ani, dobandita in cadrul redactiei Wall-Street.ro si acopera din punct de vedere editorial evenimente si interviuri din piata imobiliara, piata asigurarilor si pensii private.

Te-ar putea interesa și:

Setari Cookie-uri