Dupa o perioada de cinci ani in care stanga politica a dirijat viitorul tarii din Hexagon, alegatorii francezi isi vor alege, pe data de 7 mai anul curent, un nou presedinte, care il va succeda pe socialistul Francois Hollande. Lucurile sunt insa foarte complicate cu privire la directia pe care o va lua Franta. Astfel, incertitudinea politica apare nu numai ca urmare a alegerilor prezidentiale, dar si a celor legislative, care vor avea loc in doua runde pe 11 si 18 iunie anul curent. Alegerile legislative vor determina capacitatea noului presedinte ales de a se baza pe o majoritate solida in Parlament pentru a conduce Franta.

Pentru primul tur al algerilor prezidentiale, principalii candidati s-ar bucura de urmatoarele intentii de vot, potrivit unui sondaj (OpinionWay / Les Echos) din 10 martie: Marine Le Pen (extrema dreapta, 26%), Emmanuel Macron (centrist, 26%), Francois Fillon (conservator, 20%), Benoit Hamon (socialist, 14%), Jean-Luc Melenchon (extrema stanga, 11%). Emmanuel Macron ar invinge in al doila tur pe Marine Le Pen, cu o pondere de 64% din intentiile de vot.

Astfel, incertitudinea legata de alegerile legislative apare in contextul in care candidatii favoriti sa preia functia de presedinte nu apartin partidelor traditional aflate la putere in Franta. Trebuie mentionat ca sistemul politic francez este doar aparent bipolar. Dreapta nu exista propriu-zis, iar partidele de centru au inclinatii, de asemenea, socialiste.

Potrivit analistilor Coface, acasta constructie relativ bipolara se confrunta cu o provocare inedita: Emmanuel Macron si Marine le Pen, favoriti la algerile prezidentiale, nu fac parte din principalele partide politice consacrate. Dar, ambii candidati au o reprezentare firava sau chiar deloc in Camera Deputatilor (National Assembly 1) din Parlament (doua pozitii pentru Frontu National) si zero pentru Emmanuel Macron, care si-a lansat propria miscare politica in 2016). Coface mai arata ca atat Marine le Pen cat si Emmanuel Macron beneficiaza de dificultatile intampinate de catre conservatorul Francois Fillon si socialistul Benoit Hamon, care reprezinta, de altfel, partidele traditionale.

Si propunerile cu privire la politica economica de urmat ale canditatilor la presedintia Frantei difera astfel in mod substantial. Emmanuel Macron a subliniat masuri pro Uniunea Europeana si favoabile mediului de afaceri, Marine le Pen intentioneaza sa solicite organizarea unui referendum cu privire la calitatea de membru al UE si sa repuna francul in drepturi ca moneda nationala, in contextul in care Zona Euro se confrunta cu numeroase probleme. Cresterea salariilor si reducerea varstei de pensionare sunt, de asemenea, parte a proiectului propus de Frontul National. Pe de alta parte, Francois Fillon doreste, in principal, pe reducerea cheltuielilor publice si intentia de a creste varsta de pensionare si orele saptamanale de lucru.

Invata din greselile...
Citeste si: Invata din greselile antreprenorilor romani: Cum le-au imbratisat ei

Riscul politic, subestimat?

Evenimentele politice recente care au avut loc la nivel international, asa cum a fost cazul Brexit, alegerea lui Donald Tump in Statele Unite si ultimul referendum din Italia, iesite din tiparul comun, asteptat, initial, fara prea mare de ingrijorare de catre decidentii politici, evidentiaza o constanta subestimare a pozitiilor non-mainstream (o aliniere a unor intregi societati umane la un model de comportament si de valori), arata Coface.

O astfel de "subestimare" s-ar putea aplica si alegerilor prezidentiale din Franta, din moment ce sondajele cu privire la intentiile de vot sunt, probabil, afectate de perceptia negativa asupra lui Marine Le Pen. Intre timp, pietele financiare par sa nu subestimeze riscul politic asociat cu alegerile franceze, arata analistii Coface, deoarece investitorii japonezi au vandut deja obligatiuni de stat al Frantei timp de trei luni la rand, atunci cand randamentele datoriei pe 10 ani, au atins un maxim al ultimelor 18 luni, in februarie, la 1,1%.

Guillaume Destombes / Shutterstock

Banca Centrala Europeana...
Citeste si: Atentionare lansata de Banca Centrala Europeana la 10 ani de la criza

Pe langa impactul direct al fiecarui proiect economic, odata pus in aplicare, rezultatul viitoarelor alegeri din Franta, va declansa o perioada de incertitudine care ar putea avea consecinte economice pe termen scurt asupra afacerilor, iar increderea in scadere a consumatorilor ar putea afecta cheltuielile gospodaiilor si investitiile, in timp conditiile de finantare internationala s-ar putea restrange. Doua surse principale de incertitudine pot fi evidentiate, in prezent, potrivit analistilor Coface

1. Emmanuel Macron si provocarea de a construi o majoritate

In timpul campaniei electorale, Emmanuel Macron a catigat sprijin din partea unor personalitati reprezentând diverse medii politice. O intrebare majora ramane cu privire la modul in care candidatul, daca va fi ales, ar transforma aceasta diversa baza de sustinere, dar instabila, intr-o majoritate in Parlament sau intr-o coalitie politica, care ii va permite sa isi puna in aplicare proiectul economic. In cazul unui guvern fara o majoritate stabila, Emmanuel Macron ar trebui sa conduca Franta cu ajutorul unor majoritati stabilite ad-hoc pe diferite proiecte legislative, dar care ar ridica substantial gradul de incertitudine politica. Vestea buna este ca, spre deosebire de Statele Unite si Spania, spun analistii Coface, ar exista incertitudini limitate in ceea ce priveste bugetul de stat, intrucat acesta poate fi adoptat chiar si daca Parlamentul nu a ajuns la un acord, prin Ordonanta de Urgenta in termen de 70 de zile.

2. Marine Le Pen si constrangerile juridice de a pune in aplicare un "Frexit"

BT, pesimista in privinta...
Citeste si: Creditarea, desi firava, franeaza odata cu economia! Afla cauzele!

Doua scenarii ar putea urma, eventual, dupa alegerea candidatei Marine Le Pen. Daca Frontul National nu obtine o majoritate sau nu reuseste formarea unei coalitii, Marine Le Pen se va vedea incapabila sa actioneze in domeniul socio-economic si nu ar putea nici sa amendeze Constitutia. Aceasta criza politica ar spori incertitudinea si va duce la declansarea unor alegeri anticipate. Cu toate acestea, daca Frontul National obtine majoritatea sau formeaza o coalitie, presedintele ales s-ar confrunta in continuare cu anumite constrangeri legale la realizarea unui referendum cu privire la calitatea de membru UE, in conditiile in care chiar Constitutia Frantei nu permite eludarea unui tratat international.

Asadar, o eventuala iesirea din UE pentru Franta ar impune, prin urmare, mai intai o modificare a Constitutiei, care ar putea fi realizata tot prin intermediul unui referendum. Presupunand ca acest proces creeaza un soc de incertitudine politica similara cu cea cu care s-a confruntat Marea Britanie dupa referendum, avansul PIB ar fi redus la 0,6% in 2017, iar insolventele din mediul de afaceri ar creste de la -1,0% la 1,1%, arata analistii Coface. Consecintele pe termen lung (de la 3 pana la 5 ani) ale unui "Frexit" ar avea un impact mai mare asupra cresterii economice. De asemenea, numarul insolventelor anuale ar creste cu 25 pana la 30%, din cauza unei monede nationale mai slaba, o inflatie mai mare, inasprirea conditiilor de creditare si creșterea protectionismului, potrivit Coface.

In cel mai rau caz, acest proces ar fi mult mai rapid decat era de asteptat, in cazul in care alegerea candidatei Marine Le Pen va duce la o crestere a spread-urilor suverane in al doilea semestru din 2017, impreuna cu retrageri masive de depozite bancare care necesita controale de capital (asa cum s-a intamplat in Grecia, in 2015).

NATALIA61 / Shutterstock


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Economie »



Citeste si
BNR: Taxa pe active ar putea reduce profitabilitatea sistemului bancar