Business Teorema este o companie fondata de trei tineri antreprenori romani, care ofera servicii de consultanta pentru accesarea de fonduri prin programe europene si guvernamentale. Romania, din pacate, este codasa cand vine vorba de atragerea fondurilor europene, cauzele fiind multiple. Le-am analizat alaturi de trei specialisti ai companiei, concluziile nefiind deloc incurajatoare.
Business Teorema a fost fondata de Ada Popescu (34 de ani, foto principala), absolvent ASE. Si-a inceput cariera profesionala in sfera trainingului, dezvoltand si organizand programe de formare profesionala. Trazitia catre implementarea de proiecte cu finantare externa s-a facut in mod natural, multe dintre activitatile de formare profesionala fiind finantate prin astfel de programe (PHARE, Leonardo da Vinci, Grundtvig). Incepand cu anul 2009, Ada a participat la dezvoltarea si implementarea de proiecte finantate prin POSDRU 2007-2013. In cadrul programelor de asistenta tehnica, ea a fost de asemenea evaluator cereri de finantare si ofiter extern de verificare cereri de rambursare.
Stefania Antonescu are 28 de ani si este detinatoarea unui Master in Managementul fondurilor europene, Stefania a acumulat noua ani de experienta profesionala in domeniul financiar, dintre care trei ani in domeniul managementului financiar al proiectelor europene. A urmat un master in audit si gestiune financiara si a facut parte din mai multe echipe de proiect, in cadrul unor proiecte de cercetare finantate prin Bugetul de stat sau de catre Comisia Europeana.
Citeste si:
Robert Antonescu are 34 de ani, lucreaza in industria comunicarii, din 2008, ca antreprenor. Conduce proiecte de comunicare online, productie video, branding si strategie. Format in spiritul logicii si analizei limbajului, in cadrul Facultatii de Filosofie, aduce in cadrul echipei o abordare rationala si pragmatica. Robert crede in decizii curajoase, viziune, testare si viteza in executie.
Principalele provocari la inceput de drum
Principala dificultate la inceput de drum o reprezinta neincrederea intreprinzatorilor in programele cu finantare europeana.
„Majoritatea evita astfel de finantari, de teama unor intarzieri ale platilor, care pot deregla cash flow-ul companiei. De aceea, fondurile raman neutilizate, in timp ce antreprenorii cauta in continuare surse de finantare pentru ideile lor. La aceasta situatie se adauga si dificultatea obtinerii de infomatii cu privire la finantari – chiar si pentru noi, consultantii, cautarea de informatii reprezinta un efort permanent. Ce facem noi este sa prezentam clientilor, cu onestitate, posibilitatile de finantare pe care le au. Din pacate, in goana dupa comisioane, nu toti consultantii sunt dispusi sa prezinte si riscurile pe care le prezinta o investitie, mai ales finantata prin fonduri europene. Acesta este si pariul nostru pe 2017: construirea unor relatii de parteneriat pe termen lung cu clientii nostri”, spun fondatorii business-ului.
Citeste si:
.jpg)
Ce trei factori importanti trebuie sa iei in calcul pentru accesarea fondurilor Europene?
In primul rand, antreprenorii trebuie sa aiba in vedere sustenabilitatea propriului business. Accesarea de fonduri europene nu reprezinta un scop in sine, iar o investitie refuzata de o banca din cauza riscului asociat nu reprezinta neaparat ceva finantabil din fonduri europene. Sigur, finantarile externe au criterii mai putin restrictive decat cele impuse de banci, dar ce trebuie sa primeze este sustenabilitatea afacerii.
In al doilea rand, intreprinzatorii trebuie sa aiba in vedere criteriile de eligibilitate. Acestea tind sa devina din ce in ce mai specifice. Este important pentru un antreprenor sa stie ca o parte a acestor criterii trebuie respectate si dupa finalizarea investitiei, pentru ca altfel risca returnarea sumelor incasate.
Citeste si:
In al treilea rand, companiile trebuie sa analizeze cu multa atentie obligatiile pe care si le asuma pentru obtinerea finantarii. Contributia proprie de pana la la 40–50%, angajarea de personal, mentinerea proiectului pe o perioada determinata - toate acestea trebuie avute in vedere.
Ce greseli fac cei care incearca sa atraga fonduri europene? La ce trebuie sa fie atenti?
De cele mai multe ori, cei care acceseaza fonduri se supraevalueaza. Solicitantii au tendinta sa creada ca simpla accesare a fondurilor le garanteaza succesul, dar trebuie sa fie foarte atenti la performantele pe care si le asumă. Spre exemplu, numarul de persoane pe care le pot atinge ca grup tinta, cum e cazul proiectelor finantate prin POCU sau profitul pe care il vor obtine dupa finalizarea investitiei, cum e cazul proiectelor finantate prin POR. In perioada 2007-2013 au fost multe proiecte care nu si-au atins obiectivele asumate, din cauza ca pentru anumite organizatii accesarea de fonduri a devenit un scop in sine.
Citeste si:
De ce Romania este codasa in absorbtia de fonduri europene
Romania pare sa nu invete din greseli si sa le repete la nesfarsit.
In mod surprinzator, startul pentru perioada 2014–2020 a fost mai slab decat cel din perioada 2007-2013, cand Romania abia intrase in Uniunea Europeana. Motivul pentru care absorbtia este din ce in ce mai slaba, in loc sa fie din ce in ce mai buna este legat in principal de birocratie, considera specialistii.
.jpg)
Incepand chiar cu perioada de preaderare, birocratia a devenit din ce in ce mai stufoasa. Absurdul a fost atins recent, odata cu aparitia platformei MySMIS, in care trebuie incarcate proiectele pe toate programele operationale, cu exceptia PNDR, care are o platforma proprie. Aceasta platforma a facut ca durata de introducere a unui proiect sa creasca de la cateva ore la cateva zile, daca nu chiar saptamani!
Drept urmare, pe langa rolul esential pe care il au consultantii in pregatirea documentelor pentru cererea de finantare si a raportarilor ulterioare accesarii finantarii, suntem nevoiti sa gestionam din ce in ce mai mult si probleme legate de birocratie, situatie care nu ne bucura.
Citeste si:
Ce (fel de) business-uri incearca sa atraga fonduri europene/guvernamentale cel mai des?
Clientii companiei provin de cele mai multe ori din zona de servicii, desi criteriile de acordare a finantarilor favorizeaza indeosebi activitatile de productie. De asemenea, cei mai multi sunt antreprenori aflati la inceput de drum, in cautare de finantare pentru un start-up.
Ce este mai greu - atragerea de fonduri europene sau guvernamentale?
Fondurile guvernamentale prezinta un mare dezavantaj, intrucat presupun ca antreprenorul sa suporte din fonduri proprii investitia, urmand ca ulterior sa ii fie rambursate cheltuielile. Acesta este si motivul pentru care, in 2016, programele guvernamentale au fost un esec, considera antreprenorii.
„Pentru programul SRL-D, de exemplu, peste jumatate din fonduri au ramas neutilizate. Pentru fondurile europene exista, insa, diferite forme de acordare a banilor, cum ar fi avans, cerere de plata, cerere de rambursare, care le fac mai avantajoase. De aceea, fondurile guvernamentale sunt mai degraba potrivite pentru acei antreprenori care ar putea face investitia si din surse proprii. Pentru IMM-uri, cele mai intresante finantari europene se gasesc in cadrul Programului Operational Regional (POR), iar din randul programelor guvernamentale putem mentiona programele Start-Up Nation si Comert”.
Citeste si:
Business Teorema stabileste comisioanele in functie de valoarea proiectului. „Ele se incadreaza in procentul considerat cheltuiala eligibila de catre finantatori, drept urmare intreprinzatorii isi pot recupera aceste costuri in cadrul proiectului”.
Cum vor incerca sa extinda business-ul
„Constatam, tot mai des, ca timpul pe care antreprenorii il au la dispozitie este limitat. De aceea, suntem foarte atenti la mijloacele de comunicare pe care oamenii le folosesc in viata de zi cu zi si care ne economisesc timpul - online si mobile. Daca esti obisnuit sa scrii SMS-uri sau sa comunici prin aplicatii mobile, ne vei putea gasi in felul acesta. Pana la un punct, functioneaza foarte bine”.
In loc sa scriem mailuri stufoase, raspundem la intrebari pe mobil. Desigur, minimum o intalnire este intotdeauna indispensabila, dar principala noastra preocupare, in acest moment, este sa ne adaptam stilul si mijloacele de comunicare la practicile eficiente din viata de zi cu zi.
Rata de fraudare pe fonduri guvernamentale si, din pacate, si europene, este destul de mare in Romania. Care sunt mecanismele si ce risca cei care fraudeaza?
Riscul pe care si-l asuma cei care incearca fraudarea fondurilor europene este o condamnare penala. Cei care isi asuma aceste riscuri, stiu, de cele mai multe ori, la ce se expun, dar mizeaza pe o „colaboare” a autoritatilor in procesul de verificare si control. Ce nu inteleg aceste persoane este ca organismele de control sunt multiple, iar o cheltuiala neeligibila care a scapat, azi, „vigilentei” ofiterului de monitorizare va fi invalidata peste trei ani, la un control al Curtii de Conturi.
Tot in sfera fraudelor se incadreaza si investitiile inutile, intanite de cele mai multe ori la autoritatile publice. Aici situatiile sunt mai complexe – investitia s-a realizat conform obiectivelor asumate, dar nu aduce plusvaloare si nu produce efecte pozitive pentru comunitate. Din pacate, aceste cazuri sunt din ce in ce mai dese, de la terenurile de fotbal in panta la camine de varstnici care nu au fost folosite niciodata. In aceste situatii, este vorba in principal despre coruptie.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
