Luiza Penescu, Grupul Corint: Piata de carte din Romania, de 100 de ori mai mica decat cea a Germaniei

In ultimii doi ani piata de carte din Romania a inregistrat mici cresteri procentuale, dupa declinul major suferit in perioada 2009-2014, dar continua sa se situeze la coada clasamentelor europene. Ungaria, care o populatie de doua ori mai mica decat noi, are o piata de trei ori mai mare, iar Germania – cu o populatie de patru ori mai mare – are o piata a cartii de circa 100 de ori mai mare.

Dupa declinul major suferit in perioada crizei financiare, care a continuat pana in 2014, piata de carte si-a revenit in ultimii doi ani si a inregistrat mici cresteri procentuale. Acestea nu reflecta insa comportamentul de consum al romanilor, care citesc din ce in ce mai putin, spune Luiza Penescu, directorul general al Grupului Editorial Corint.

In lipsa unor statistici oficale, editorii estimeaza piata de carte din Romania intre 80 si 100 milioane de euro. “Din pacate, din cauza puterii reduse de cumparare si a altor factori cu impact social si educational (politicile deficitare in zona educationala si culturala desfasurate de catre institutiile de resort, in ultimii 20 de ani), piata de carte din Romania este mult sub media europeana. Piata cartii, dupa imensul recul provocat de recesiunea inceputa in 2009 si continuata pana spre 2014, este intr-o usoara crestere, nu intr-un ritm accelerat, dar constant”, spune Luiza Penescu.

In schimb, cresterea de cateva procente inregistrata la nivelul industriei nu reflecta intocmai consumul de carte. Potrivit directorului GEP, consumul de carte este din ce in mai scazut, iar perspectivele nu par imbucuratoare: “Cu problemele cu care ne confruntam in mod direct - politici si strategii deficitare, migratia ca fenomen de masa - din pacate nu consideram ca am putea recupera decalajul intr-un segment rezonabil de timp, poate niciodata”, spune Luiza Penescu.

Cele mai mari probleme ale pietei editoriale

Potrivit Luizei Penescu, cele mai serioase probleme cu care piata editoriala romaneasca se confrunta sunt lipsa unui sistem de comercializare a cartilor flexibil, eficient, echitabil, atat pentru editor cat si pentru vanzator, cu acoperire nationala, atat in mediul urban cat si in cel rural, dar si ofensiva inceputa in urma cu circa 10-15 ani de catre internet, cu diverse motoare de cautare si multitudinea de retele de socializare care acapareaza, mai ales in cazul tinerelor generatii, timpul altadata alocat lecturii.

Citeste si:
Mindshare a preluat contul de media planning și buying al OMV Petrom
Mindshare a preluat contul de...

“Observam cum apar si se dezvolta segmente ale populatiei orientate cu precadere spre latura vizuala, homo videns care inlocuieste, treptat, homo leggens, adica omul care citeste. Nu putem sa aruncam toata vina in carca online-ului pentru ca si tarile mentionate au aceasta provocare care absoarbe din timpul cititorului. Cred ca politicile educationale sunt vinovate de aceasta scadere a numarului de cititori si a interesului pentru lectura, care nu este foarte incurajata in Romania”, explica Luiza Penescu

De asemenea, lupta dintre librariile fizice si cele online reprezinta o provocare pentru piata editoriala. Lanturile de librarii fizici sunt “agresate” de retailerii online, iar profiturile lor scad, ducand la disparitia si inlocuirea lor cu cele online. Acestea din urma, neavand aceleasi costuri, precum cele de chirie, utilitati - isi permit sa investeasca foarte mult in promovare si sa ofere rabaturi, reduceri si tot felul de artificii de vanzare. “Este o tendinta de monopol: librariile online acapareaza tot mai mult teren, cele fizice sunt nemultumite de ceea ce se intampla si incearca sa supravietuiasca pe piata, iar noi editorii asistam pasiv pentru ca nu avem ce face”, spune Luiza Penescu.

Cum vede posibila salvarea industriei de carte

Solutia pe care directorul GEC o propune la disputa dintre comerciantii fizici si cei online ar fi amendarea legii cartii, prin introducerea unor articole care sa limiteze reducerile practicate de librariile online si eliminarea lor in cazul noutatilor, astfel de prevederi existand in multe tari, ca de exemplu Franta, Germania, Spania, Italia. “In Romania au existat cateva incercari timide in alcatuirea unui proiect de completare a legii cartii, dar, din pacate, nu s-au finalizat”, spune aceasta.

Pentru a stimula consumul de carte si apetenta pentru lectura, directorul grupului Corint crede ca ar trebui resuscitati doi factori complementari: politicile fiscale dedicate acestui segment important, neoneroase si stimulative, precum si activarea unor politici si strategii culturale, educationale pe termen lung, concretizate de catre piloni institutionali – Ministerul Culturii si cel al Educatiei – si care au lipsit cu desavarsire pana acum.

Citeste si:
Dăianu: Economia României va crește cu circa 6% anul acesta
Dăianu: Economia României va...

“Cred ca scolile au un rol foarte important in dezvoltarea gustului pentru lectura, iar bibliotecile ar trebui dotate cu carti adecvate fiecarei categorii de varsta. Dar noi nu mai avem biblioteci, mai ales in mediul rural. Pentru a sprijini consumul de carte in zona rurala ar trebui sa se continuie proiectul de dotare a bibliotecilor scolare, program care a functionat cu rezultate pozitive intre anii 2005-2008”, incheie Luiza Penescu.

Sursa foto: Dreamtime

Despre autor
Andra Imbrea
Andra Imbrea s-a alaturat echipei Wall-Street in 2015. A studiat jurnalismul si economia, pe care incearca sa le imbine in cadrul materialelor sale despre industria de fashion, retail&FMCG si Media&Advertising. Iubitoare de pisici, carti si festivaluri de muzica.   

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Economie »



Setari Cookie-uri