Romania se afla pe locul 28 intre cele 28 de state membre ale UE in clasamentul economiei si societatii digitale (DESI) 2017. Progresele lente ale tarii, dezinteresul actualului Guvern pentru aceasta zona, dar si competentele digitale mai scazute ale populatiei, plaseaza Romania pe acest loc codas.

In ansamblu, Romania a progresat lent in ultimul an, insa nu ajunge din urma celelalte tari din UE. In ultimii ani, Romania nu a inregistrat progrese semnificative comparativ cu alte state membre ale UE. In ceea ce priveste aspectele pozitive, romanii beneficiaza de acoperire pentru conexiunile in banda larga la viteze mari in zonele urbane, ceea ce se traduce in cea mai mare proportie de abonamente din Uniunea Europeana. De asemenea, utilizarea serviciilor mobile de banda larga accelereaza. Cu toate acestea, rata digitizarii economiei, inclusiv in ceea ce priveste serviciile publice, si nivelul competentelor digitale sunt inca scazute.

In ansamblu, in DESI 2017, Romania face parte din clusterul de tari cu performante scazute.

Performanta generala a Romaniei indica un anumit progres in ceea ce priveste conectivitatea. Romania este in urma in ceea ce priveste acoperirea serviciilor fixe de banda larga, precum si acoperirea serviciilor mobile de banda larga 4G, in privinta carora Romania se afla pe ultimul loc in randul statelor membre ale UE. In pofida acestui deficit de infrastructura, utilizarea serviciilor mobile de banda larga a progresat semnificativ, chiar daca intr-un ritm mai lent decat media de la nivel european. De asemenea, utilizarea serviciilor fixe de banda larga a crescut usor. In ceea ce priveste alocarea spectrului de frecvente radio, Romania inregistreaza rezultate bune. Concurenta puternica la nivel de infrastructura, in special in zonele urbane, se reflecta in doi indicatori in privinta carora performantele Romaniei sunt exceptionale. In ceea ce priveste abonamentele la servicii de banda larga de mare viteza, Romania (locul 2) depaseste de departe media la nivelul UE, cu aproape de doua ori mai multe abonamente. Concurenta este, de asemenea, indicata de pretul relativ raportat la venit pentru serviciile fixe de banda larga (locul 10).

Capitalul uman

In cea ce priveste competentele digitale, performantele Romaniei se situeaza sub media Uniunii Europene, insa se inregistreaza progrese, numarul persoanelor care acceseaza mediul online crescand si nivelurile competentelor digitale imbunatatindu-se usor. Putin peste jumatate dintre romani utilizeaza internetul in mod regulat (56%) comparativ cu 79% in UE. 28% dintre romani au niveluri superioare nivelului de baza in ceea ce priveste competentele digitale, comparativ cu 56% la nivelul UE. Romania beneficiaza de un fond solid de absolventi in domeniul stiintei, tehnologiei, matematicii si ingineriei (STEM), 1,6% dintre romanii cu varste intre 20 si 29 de ani avand o diploma STEM, desi acest nivel este in scadere, potrivit celor mai recente cifre. Proportia specialistilor TIC in economie creste, deoarece locurile de munca in domeniul IT ofera salarii atractive.

Ministerul Educatiei si Cercetarii si-a propus cresterea competentelor digitale ale noii generatii si pregateste o serie de initiative pentru abordarea acestui aspect. Incepand din 2017, atat TIC, cat si programarea sunt introduse ca materii de gimnaziu. Acestea permit deprinderea unor notiuni simple de programare si algoritmica pentru a-i ajuta pe copii sa caute, sa gaseasca si sa interpreteaza datele. A fost pus in aplicare un proiect-pilot denumit „Catalogul digital”, care le permite parintilor sa urmareasca digital notele copiilor si absentele de la scoala. Manualele scolare – a caror disponibilitate a reprezentat o problema publica semnificativa in Romania in ultimii anii – sunt acum disponibile online, gratuit. Mai multe companii private si-au lansat propriile campanii de imbunatatire a competentelor digitale si de atragere a specialistilor TIC.

In prezent, competentele digitale par sa fie promovate in continuare in cea mai mare parte prin initiative ale sectorului privat, mai degraba decat prin politici publice.

Utilizarea Internetului

Utilizatorii de internet din Romania au activitati online foarte variate. Citesc stiri online (63 %), asculta muzica, vizioneaza filme si joaca jocuri online (67 %), utilizeaza internetul pentru a comunica prin apeluri vocale sau video (45 %) sau prin retelele de socializare (74 %). Cu toate acestea, comparativ cu anul anterior, singura categorie in care s-a inregistrat o crestere a activitatii este cea a apelurilor video online. Desi romanii utilizeaza intens retelele de socializare si apelurile video, acestia manifesta reticenta in ceea ce priveste tranzactiile online, Romania inregistrand unele dintre cele mai scazute niveluri din UE in ceea ce priveste cumparaturile online si serviciile bancare online. Aceasta este principala provocare cu care se confrunta Romania in ceea ce priveste utilizarea internetului, deoarece economia digitala este propulsata in parte de increderea cetatenilor in canalul online.

In ceea ce priveste comertul electronic, este nevoie de o delimitare mai clara a legislatiei aplicabile si a modului in care aceasta este aplicata. Un plan de actiune privind comertul electronic planificat de guvernul roman ar trebui sa ajute in acest sens. In ceea ce priveste serviciile bancare online, lipsa de incredere a publicului ar putea fi abordata prin masuri precum incurajarea bancilor sa limiteze sau sa elimine comisioanele pentru serviciile bancare online si promovarea serviciilor bancare online in institutiile publice. Legea recent adoptata care prevede ca toate magazinele cu o cifra de afaceri mai mare de 10 000 EUR/an sa aiba instalate terminale POS ar trebui sa genereze, de asemenea, un grad mai mare de incredere in platile electronice.

Integrarea tehnologiei digitale

Intreprinderile din Romania continua sa fie in urma celor din alte state membre in ceea ce priveste valorificarea oportunitatilor oferite de tehnologia digitala. Romania se afla inca pe ultimul loc in Europa in ceea ce priveste integrarea tehnologiei digitale in afaceri, chiar daca au fost inregistrate unele progrese. Cea mai mare crestere fata de valoarea din anul anterior a fost inregistrata in legatura cu proportia firmelor care utilizeaza platformele de socializare, aceasta crescand de la 6 % la 8 %. Chiar si luand in calcul aceasta crestere, Romania ramane pe ultimul loc in legatura cu acest indicator. Aceasta situatie contrasteaza cu proportia ridicata a utilizatorilor de platforme de socializare din tara. In plus, nu s-au inregistrat progrese in ceea ce priveste IMM-urile cu vanzari online (7 %) si se observa o scadere in ceea ce priveste utilizarea serviciilor de cloud (-5 %) si cifra de afaceri a IMM- urilor aferenta comertului electronic (-4,3 %).

In ceea ce priveste politicile, Romania nu are inca o strategie pentru digitizarea industriei; componente precum cloud computing, datele deschise si comertul electronic sunt incluse in Strategia nationala privind Agenda Digitala pentru Romania, insa accentul pare sa fie pus mai mult pe masuri de sprijin pentru cetateni decat pe mediul de afaceri. In ansamblu, pare sa existe o foarte mare nevoie de adoptare a unor masuri de politica prin care sa fie sprijinita utilizarea tehnologiilor digitale in activitatea de zi cu zi a companiilor.

Servicii publice digitale

In ceea ce priveste dimensiunea serviciilor publice digitale, performantele Romaniei se situeaza sub media UE, insa cu unele progrese. Romania a progresat in special in ceea ce priveste furnizarea serviciilor, prin cresterea numarului de servicii care pot fi efectuate online si prin pre-completarea automata a formularelor pentru cetateni. In plus, Romania a progresat si in ceea ce priveste promovarea unei politici privind datele deschise. In pofida acestor imbunatatiri in legatura cu furnizarea, utilizarea serviciilor de e-guvernare ramane cea mai scazuta din UE.

O serie de masuri luate de guvernul roman anterior au vizat consolidarea guvernantei si coordonarea implementarii solutiilor de e-guvernare. A fost creat postul de coordonator pentru tehnologia informatiilor, in subordinea unui secretar de stat. In plus, o initiativa inovatoare (programul GOVITHUB13) a reusit sa atraga un numar mare de experti in domeniul TIC in scopul imbunatatirii calitatii administratiei publice si deschiderii unui intreg ecosistem al inovarii, tehnologiei digitale si start-upurilor.

Sistemul IT al administratiei nationale este fragmentat, ceea ce creste sarcina administrativa pentru cetateni si intreprinderi. In actualul mediu concurential, administratiile publice din Romania se confrunta cu dificultati in atragerea si retinerea de specialisti in domeniul TIC, insa programe precum GovITHub au aratat ca inovarea este posibila in sectorul public si ca pot fi gasiti specialisti TIC.

Sursa foto: Billion Photos, Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri