Procentul „p” din calculul taxei clawback a crescut in primul trimestru din 2017 la 19.86%, fata de 15.62% in trimestrul 1 al anului 2016, adica producatorii de medicamente in trimestrul 1 al anului 2017 au returnat statului roman 375 de milioane de lei. Adrian Grecu, presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice din Romania (APMGR), a explicat pentru wall-street.ro care este impactul taxei clawback asupra companiilor producatoare de medicamente si a comunicat ce medicamente au disparut de piata in perioada 2015-2016.
"Taxa clawback reprezinta o bariera de acces pe piata pentru medicamentele generice, avand un impact fiscal mult mai mare asupra medicamentelor generice, cu preturi mici, decat asupra medicamentelor inovative. Solutia propusa de APMGR pentru corectarea acestei situatii este introducerea de urgenta a calcularii diferentiate a taxei clawback, prin adoptarea Proiectului de lege care prevede formula de calcul diferentiat a taxei clawback pentru medicamentele generice, blocat la Camera Deputatilor, dupa ce a fost aprobat de Senat in septembrie 2014", a precizat Adrian Grecu, presedindete APMGR si director general Mylan Romania.
Introducerea unei formule diferentiate de calcul a taxei clawback pentru medicamentele generice ar reflecta conditionalitatea de pret impusa medicamentelor generice prin politica de preturi (pretul medicamentului generic nu poate depasi 65% din pretul medicamentului inovativ corespunzator) si ar reprezenta singura solutie cu efect zero asupra veniturilor la bugetului de stat provenite din taxa clawback. In plus, propunerea APMGR a fost validata si de Consiliul Concurentei ca o masura pe deplin concurentiala.
Citeste si:
"Consideram ca introducerea clawback-ului diferentiat ar reusi sa stopeze actuala tendinta de disparitie de pe piata a medicamentelor generice, medicamente cu risc crescut de disparitie din cauza pretului mic si ar ajuta la dezvoltarea industriei de medicamente generice din Romania, conform informatiilor APMGR, investitii directe in extinderea sau modernizarea capacitatilor de productie de approx. 100 milioane de euro s-ar putea realiza in urmatorii 4-5 ani in conditiile unor politici fiscale mai favorabile. In plus, o taxa clawback redusa va permite mentinerea capacitatilor de productie actuale si a celor aproape 8.000 de locuri de munca din industria farmaceutica", a spus Adrian Grecu.
Cu toate acestea, data fiind tendinta la nivel european de incurajare a medicamentelor generice, vazute ca un instrument de a tine cheltuielile publice sub control, APMGR considera ca introducerea unui clawback diferentiat ar trebui sa fie doar primul pas spre o politica de finantare ce scuteste complet medicamentele generice din a plati clawback.
Citeste si:
Procentul „p” din calculul taxei clawback a crescut in primul trimestru din 2017 la 19.86%, fata de 15.62% in trimestrul 1 al anului 2016, adica producatorii de medicamente in trimestrul 1 al anului 2017 au returnat statului roman 375 de milioane de lei. Impactul asupra companiilor producatoare de medicamente generice difera insa, taxa clawback poate ajunge si la 28% din pretul de producator pe un anumit medicament. Taxa se calculeaza in functie de vanzarile de medicamente la nivel national, care pot se pot mari ca urmare a cresterii consumului unor medicamente inovative si nu in functie de evolutia vanzarilor fiecarei companii.
In conditiile pretului reglementat de stat pentru medicamentele generice (65% din pretul medicamentului inovativ) si a fiscalitatii excesive, tendinta actuala de inlocuire a medicamentelor cu preturi mici cu cele mai scumpe afecteaza in special medicamentele generice. Multe dintre medicamentele generice disparute de pe piata au fost retrase pentru ca productia lor nu mai era economic rentabila, dat fiind ca pretul de productie ajungea sa fie sub pretul de comercializare.
Citeste si:
Conform datelor APMGR, peste 2.000 de medicamente cu preturi accesibile au disparut de pe piata de la introducerea taxei clawback (in 2011). Datele provenite de la companiile de studiu al pietei, arata ca in 2015-2016, s-a redus disponibilitatea pe piata a urmatoarelor molecule:
- ceftriaxonum – infectii severe de spital din 6 producatori in 2014 a ramas un singur producator in 2015;
- docetaxelum – cancer din 7 producatori in 2014 au ramas 3 producatori in 2015;
- oxaliplatinum – cancer din 7 producatori in 2014 au ramas 2 producatori in 2015;
- meropenem – infectii severe de spital din 6 producatori in 2014 au ramas 1-2 producatori in 2015;
- gemcitabinum – cancer din 6 producatori in 2014 au ramas 2-3 producatori in 2015;
- levocetirizinum – sistem nervos central din 5 producatori in 2014 au ramas 2 producatori in 2015;
- vancomycinum – infectii severe de spital din 3 producatori in 2014 a ramas un singur producator in 2015;
- levodopum +benserazidum – sistem nervos central din 3 producatori in 2014 , zero in 2015 ( ex: Madopar );
- piperacillinum+tazobactanum – infectii severe de spital din 4 producatori in 2014 la un singur producator in 2015;
- valsartanum – boli cardiovasculare din 9 producatori in 2014 au ramas 2 producatori in 2015;
- midazolam – medicament esential in ATI, nici un producator;
- digoxin – medicament esential in crizele cardiace, niciun producator.
"Aplicarea unitara a taxei clawback, cat si a politicii de preturi complet nefavorabila medicamentelor generice, au fost principala cauza a disparitiei a mii de medicamente cu preturi accesibile de pe piata si la inchiderea unor linii intregi de productie de medicamente cu prescriptie", a mai spus presedintele APMGR.
Citeste si:
Pe langa introducerea unui calcul diferentiat al taxei clawback, o alta provocare pentru APMGR este modificarea politicii de preturi pentru medicamentele generice. Politica de stabilire a preturilor din Romania discrimineaza medicamentele generice prin impunerea unei duble referentieri, 12 tari de referinta si 65% din pretul initial. Acest mecanism, numit “mecanismul de referentiere extern”, este bazat pe pretul minim a celor 12 tari europene de referinta si reprezinta un risc major pentru medicamentele generice. Acesta poate conduce la preturi nesustenabile sau alte dinamici nedorite, impiedicand accesul pacientului la ingrijirea medicala, sustine APMGR.
Cum poate rezista un medicament generic pe piata de medicamente din Romania?
Presupunand ca vorbim de un mediu concurential echitabil si egal pentru toti jucatorii, printr-un pret competitiv, calitate, prezenta, disponibilitate continua la nivel de farmacii si spitale, reputatie de brand si de companie. APMGR sustine ca un produs cu pret de producator de pana in 25 de lei, 100% compensat si 100% cumparat de pacienti pe compensare poate avea un clawback de 28% din pretul de producator pe baza "p"-ului din Q1:
Citeste si:
- Adaos distribuitor 14%;
- Adaos farmacie 24%;
- Adaos cumulat de 41,36% (1,14*1,24) din pretul de producator;
- “p” de 19,86% din pretul de pacient fara TVA inseamna: 19,86% * 1,4136 = 28,07% din pretul de producator.
APMGR reuneste cele mai importante companii din domeniul productiei de medicamente generice prezent pe piata romaneasca: Actavis, Alvogen Romania, Accord Healthcare, Cipla, Dr. Reddy's, Egis, Fresenius Kabi, Gedeon Richter, Infomed Fluids, Krka, Magistra CC, Medochemie, Sandoz, Terapia - a Sun Pharma company, Teva, Zentiva, Mylan, Amring.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
