O scurta analiza in care cifrele demonstreaza de ce este important ca politicienii sa discute cu mediul de afaceri, inaintea oricarui anunt public, orice masura fiscala de natura sa afecteze negativ companiile private.

Impozitarea pe cifra de afaceri a companiilor, pe care PSD doreste sa o introduca de la 1 ianuarie 2018, este, fara doar si poate, unul dintre cele mai controversate subiecte din prezent. Dincolo de emotiile pe care le-a generat aceasta posibila masura fiscala, declansate si de factori politici, dar mai ales de nemultumirea mediului de afaceri, raman cifrele.

”Mie o impozitare pe cifra de afaceri mi se pare, la o prima vedere, un nou TVA, va duce la cresterea preturilor, la modul general”, declara, pentru wall-street.ro, Ciprian Dascalu, economist-sef la ING Romania.

Asadar, intregul ansamblu de masuri fiscale si economice se resimte, in cele din urma, in buzunarul fiecaruia. Acesta este motivul pentru care ne-am propus sa analizam felul in care a evoluat, in ultima perioada, comportamentul de consum, ilustrat prin mai multi factori: puterea de cumparare, indicele cifrei de afaceri din comertul cu amanuntul, soldul creditelor de consum. In acelasi timp, analizand cifrele, am realizat ca exista o legatura directa intre consumul puternic, bazat pe fundamente economice sanatoase si nivelul investitiilor straine directe, care inseamna locuri de munca, implicit rate scazute ale somajului si o putere de cumparare mai mare.

Retail jobs

Ce se intampla in Europa?

La nivelul Uniunii Europene, reducerea somajului si o usoara crestere a veniturilor au avut un impact favorabil in multe domenii, potrivit companiei de cercetare a pietei GfK. In 2016, consumatorii din UE au avut un venit mediu de 16.153 de euro de persoana pentru consum, chirie, economii si contributii pentru pensii, o putere de cumparare nominala mai mare cu 0,7% fata de anul anterior. Tarile din Europa Centrala si de Est au avut cele mai mari rate de crestere.

„Europa navigheaza in prezent in ape tulburi“, explica Antje Hille, GfK retail expert. „Coeziunea Uniunii Europene a fost pusa la incercare de mai multe ori in 2016. Alaturi de problemele recurente - criza refugiatilor si terorismul - noile provocari au fost reprezentate de Brexit, de cresterea tendintelor nationaliste in aproape toate statele membre si de tensiunile politice din Turcia. In ciuda acestor evolutii, economia europeana s-a dovedit robusta. Consumul privat in Europa reprezinta un stimul important pentru dezvoltarea economica. Retailul a profitat, chiar daca ratele de crestere actuale au fluctuat substantial intre statele europene analizate.”

Citeste si:
BERD și-a înrăutățit estimările pentru economia României în 2022 și...
BERD nu vede cu ochi buni...

Cum stau lucrurile in Romania?

Chiar daca in crestere, puterea de cumparare in Romania este printre cele mai mici din Europa. Situatia este asemanatoare celei din Ucraina, Bulgaria, Serbia, Bosnia – Hertegovina, Macedonia, Albania si, partial, Turcia.

”Din perspectiva comertului cu amanuntul, in prima jumatate a anului 2017 am remarcat o incetinire a ritmului de crestere pe segmentul non-food fata de perioada similara a anului trecut, cand a scazut TVA-ul de la 24% la 20%. Pe acest segment consumul depinde mult si de faza ciclului economic in care ne aflam. As fi tentat sa cred ca, dupa ce am avut un ciclu de inlocuire a bunurilor casnice, acum oamenii se indreapta spre produse mai scumpe, precum masini sau chiar locuinte, deci vom avea o incetinire a ritmului de crestere, pentru ca pentru aceste produse trebuie sa faci un credit si astfel venitul disponibil se diminueaza cu valoarea ratei. Segmentul food este foarte putin sensibil la ciclul economic, pentru ca important e volumul, nu daca se trece de la produse cu valoare mai mica la produse mai scumpe”, precizeaza Ciprian Dascalu.

Citeste si:
Când este probabil să se ajungă la un acord privind noile reguli...
Când este probabil să se...

Regiunile tarii unde puterea de cumparare inregistreaza un mic salt fata de restul tarii sunt: Bucuresti si judetele Cluj, Timis, Arad, Alba, Sibiu, Brasov, Prahova, Arges. De notat este ca sase dintre aceste judete (Bucuresti-Ilfov, Cluj, Timis, Prahova, Brasov si Arges) se afla printre primele zece in functie de nivelul soldului creditelor de consum (lei+valuta), potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei (BNR) valabile la sfarsitul lunii mai.

Cresterea consumului este ilustrata si de evolutia Indicilor volumului cifrei de afaceri din comertul cu amanuntul, indicator calculat de Institutul National de Statistica. Astfel, atat in cazul vanzarii predominante de produse alimentare, bauturi si tutun cat si al comercializarii predominante de produse nealimentare, afacerile companiilor din retail au crescut semnificativ, dupa cum se poate observa din graficul de mai jos.

Citeste si:
evoMAG se listează pe platforma de livrări Tazz
evoMAG se listează pe...

Mai mult decat atat, cinci dintre judetele Romaniei (Bucuresti-Ilfov, Timis, Prahova, Brasov si Arges) se situeaza in Top 10 judete in functie de capitalul social subscris de catre societatile comerciale cu particpatie straina la capital, potrivit datelor Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC) de la 31 decembrie 2016.

Nu in ultimul rand, sapte dintre judetele cu putere de cumparare mai mare (Timis, Cluj, Prahova, Brasov, Arad, Sibiu si Constanta) se regasesc in top 10 judete cu cele mai mici rate al somajului, iar patru dintre ele (laTimis, Cluj, Prahova si Brasov) se regasesc si in top 10 judete in functie de nivelul soldului creditelor de consum. ”Aceste centre mari atrag prin PIB potential, care include si forta de munca, resursele naturale si inovarea. Capitalul se duce unde este forta de munca”, precizeaza Ciprian Dascalu.

Citeste si:
Economia României va crește cu numai 2,6%, estimează Comisia Europeană
Economia României va crește...

Coroborand toate aceste informatii, putem conchide ca mediul de afaceri are o importanta semnificativa in privinta nivelului de trai, contribuind la crearea de locuri de munca, implicit la cresterea puterii de cumparare, a nivelului de trai si la reducerea somajului. De aceea, orice masura fiscala asupra careia mediul de business isi manifesta neincrederea ar trebui macar discutata de catre politicieni cu reprezentantii companiilor private, fie ele romanesti sau straine.

Sursa foto: Dreamstime

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online. Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară. În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri