Majorarea cu 16% a salariului minim brut a fost o masura mult asteptata de populatie, insa in anumite domenii a produs efecte mai putin dorite. Una dintre cele mai afectate a fost industria textila, caracterizata in principal de fabrici care produc in lohn si pentru care cresterea salariului minim pe economie a dus la majorarea costurilor de productie, disponibilizari masive sau inchideri de fabrici. Am discutat cu trei producatori romani, cu experienta vasta si viziuni diferite despre aceasta masura, care sunt principalele efecte si ce consecinte vor fi asupra industriei textile romanesti.

De la 1 februarie, salariul minim brut a crescut de la 1.250 lei la 1.450 lei. Cum este vazuta aceasta masura de producatorii romani si ce inseamna pentru industria textila, caracterizata in principal de productia de tip lohn si, implicit, a fortei de lucru ieftine si a personalului necalificat sau cu pregatire slaba?

Florin Cucu, director general Sofiaman, producator de pijamale din Targu Neamt, considera ca nivelul de salarizare minim trebuia sa creasca, comparativ cu tarile vecine din Uniunea Europeana. Insa evident aceasta masura afecteaza si va afecta negativ, cel putin in prima faza, toate unitatile de productie din industrie”, spune Cucu.

De aceeasi parere este si Ionut Bobu, managerul Marelbo, producator roman de incaltamine, care considera ca aceasta majorare este benefica in special pentru companiile romanesti. In plus, acesta considera necesar un echilibru intre sistemul privat si cel de stat: “Cred ca este o masura benefica pentru muncitorii romani deoarece in ultima perioada salariile de la stat au crescut exagerat de mult, iar multi oameni migreaza de la privat la stat”, spune acesta.

A trebuit sa explicam salariatilor ca nu da guvernul banii de mariri, cum gresit s-ar intelege daca te uiti la televizor, ci va trebui sa lucram mai bine, sa marim normele, sa dam afara muncitorii care nu sunt suficient de productivi si sa nu mai angajam muncitori fara experienta.

Pe de alta parte, Sorin Chiriac, proprietarul brandului romanesc Sense si a fabricilor de productie Caremil si Smirodava, care lucreaza si in lohn, este de parere contrara: “Nu este o masura benefica pentru ca impiedica angajarea in vederea calificarii la locul de munca. Dureaza intre sase luni si un an pana cand un salariat calificat la locul de munca reuseste sa-si atinga normele. Toate guvernele au promis masuri pentru stimularea uceniciei, insa nu s-a concretizat nimic”, spune acesta.

Indiferent de pozitia fiecaruia, efectul majorarii salariului minim nu se vede doar in costurile tot mai ridicate ale productiei, cat mai ales in forta de munca, eterna problema a industriei textile. Daca in urma cu cincezeci de ani, industria romaneasca era as la acest capitol, in prezent, majoritatea celor ce lucreaza sunt necalificati sau slab calificati.

Intre lipsa fortei de munca si pregatirea personalului intr-un timp cat mai util pentru randamentul productiei, majorarea salariului minim pe economie afecteaza industria fiindca este ca o bariera in angajarea persoanelor necalificate sau slab calificate care nu reusesc sa produca suficient cat sa-si acopere salariul plus taxele”, dupa cum spune Sorin Chiriac.

De unde vin salariile marite?

In fabricile Caremil si Smirodava lucreaza peste 700 de persoane. Dintre acestia, 25% sunt platiti cu salariul minim pe economie. Producatorul roman a fost nevoit as renunte la bonurile de masa si sa creasca preturile produselor la clienti. “Salariatii au fost nemultumiti; se asteptau sa creasca toate salariile cu 38% - din mai anul trecut pana in februarie anul acesta - si sa ramana in continuare si cu bonurile de masa, eventual cu valoare mai mare. A trebuit sa le explicam ca nu da guvernul banii de mariri, cum gresit s-ar intelege daca te uiti la televizor, ci va trebui sa lucram mai bine, sa marim normele, sa dam afara muncitorii care nu sunt suficient de productivi si sa nu mai angajam muncitori fara experienta”, spune Sorin Chiriac.

Pe de alta parte, ceilalti doi producatori au ales sa majoreze remuneratiile pe toate categoriile, insa acest lucru se datoreaza in mare parte faptului ca ei lucreaza exclusiv in regim propriu. “Noi chiar intentionam ca de anul acesta sa majoram salariile la fabrica noastra din cauza lipsei de muncitori calificati si marea migrare spre tarile din Europa si la stat”, spune directorul Marelbo, care are un procent de 30% din muncitori remunerati cu salariul minim.

In fabrica de productie Sofiaman, aproximativ 50% din personal este platit cu salariul minim, iar la nivel de firma acest procent se traduce prin 30% din angajati. Odata cu majorarea salariului minim au fost ajustate in sens crescator toate categoriile de salarii, nu doar cele minime. “Evident, acest fapt a pus o presiune mult mai mare pe bugetele noastre si, din pacate aceste cresteri nu pot fi acoperite din alte surse, precum cresterea preturilor, asadar cu siguranta profitabilitatea va fi afectata, cel putin in acest an”, spune Florin Cucu.

Confruntati cu angajati necalificati sau slab calificati, ale caror costuri cu remuneratiile nu acopera costurile de productie tot mai ridicate, multi producatori din Romania recurg la disponibilizari sau chiar inchideri de sectii si fabrici. Sunt firme care si-au anuntat deja inchiderea activitatilor, mai ales in cazul celor care lucreaza pentru piete care au inregistrat probleme economice in ultima perioada. Insa industria va trebui sa se adapteze. Pentru a face fata acestui tip de provocari, trebuie sa devina mai eficienta, astfel incat sa poata produce mai mult, iar costurile mai ridicate sa fie atenuate de o productivitate mai mare”, considera Florin Cucu.

Cum se va adapta industria textila, ramane de vazut. Pentru ca, din nou, ca productivitatea as fie cat mai mare si as atenueze costurile ridicate, angajatii trebuie sa fie cat mai bine pregatiti in domeniu. Iar in contextul de fata, in care fabricile nu gasesc oameni dispusi sa lucreze, ramane un cerc vicios care pare sa nu aiba rezolvare.

In plus, efectele in lant nu se opresc aici: odata cu inchiderea fabricilor de productie, retailerii internationali care lucrau in lohn in Romania vor renunta la aceasta piata si se vor reorienta. “Unii dintre ei s-au retras deja”, spune Sorin Chiriac. “Incet, incet se vor retrage si foarte multe fabrici vor fi nevoie sa se reprofileze”, crede si Ionut Bobu, Marelbo.

In ultimii ani, gigantii internationali s-au repozitionat vizavi de Romania si foarte multi au inceput sa-si externalizeze serviciile de productie catre tari mai ieftine. Romania incepuse sa creasca atat pe zona de productie in regim semilohn, cat si pe zona de creativitate, de servicii integrate de creatie si design. Dar cum va evolua in continuare in conditiile in care producatorii romani nu vor mai face fata cererilor din cauza lipsei si a pregatirii personalului?

“Daca motivul principal pentru care au venit sa lucreze la noi a fost nivelul mic salarial, atunci probabil ca acestia se vor reorienta catre alte zone cu costuri mai mici decat in Romania. Am auzit si am si vazut exemple de companii mari care si-au retras sau si-au restrans activitatile din Romania. Cred totusi ca nu doar costurile salariale conteaza. Inca avem avantajul pozitiei geografice si al competentelor de lucru. Insa aceste avantaje vor deveni din ce in ce mai nesemnificative daca nu le vom sustine prin masuri guvernamentale. Ma refer in primul rand la invatamantul tehnologic, la infrastructura si chiar si la cresterea apetitului fortei de munca de a ramane in tara”, sustine Florin Cucu.

Cum vad cei trei producatori evolutia lohn-ului, principalul sustinator al industriei textile? Va supravietui sau asistam la inceputul sfarsitului? Marelbo, care nu produce si nu a produs niciodata in lohn, considera ca acest sistem va rezista, insa se va transforma radical in ultimii ani, lucru care deja se intampla de ceva timp si se traduce prin interesul retailerilor pentru competentele romanilor si mai putin pentru forta de munca ieftina.

Cheia se afla in mana Guvernului, spune Sorin Chiriac, care considera ca daca se vor gasi locuri de munca mai bine platite in alte domenii, lohn-ul va disparea din Romania. In caz contrar, va fi doar o solutie pentru angajarea persoanelor din mediul rural, fara abilitati, calificari sau perspective de angajare.

De haine vom avea nevoie tot timpul. Si asa cum spuneam si mai devreme inca mai avem cateva avantaje care ne ajuta ca industrie sa fim functionali. Nu cred ca lohn-ul va disparea. El se va adapta, asa cu s-a adaptat in toti acesti ani”, spune si Florin Cucu.

Ce alta masura ar fi implementat producatorii astfel incat angajatii sa fie remunerati corespunzator, iar industria textila sa nu aiba de suferit? Proprietarul fabricilor Smirodava si Caremil ar fi recurs la scaderi de taxe la salariile mai mici – in prezent, pentru un salariu brut de 1.450 lei, statul colecteaza la bugetele de stat 718 lei, dintre care 333 lei de la angajator si 385 de la angajat – si la subventionarea de catre stat a ucenicilor din aceasta industrie.

La randul lui, Florin Cucu, care in prezent nu lucreaza in lohn, insa il practica la inceputurile afacerii, considera ca, daca aceasta masura venea impreuna cu alta prin care as se aplica o taxare diferentiata a veniturilor pana la anumit nivel, atunci acest gen de cresteri erau mult mai usor de suportat de industrie. “Sa nu uitam ca la 1 ianuarie 2014 salariul minim era la 850 lei, iar trei ani mai tarziu a ajuns la 1450 lei. In tot acest timp a crescut cu cel putin 70% in timp ce contributiile la bugetul de stat aferente salariilor (in procente) au ramas la fel”, spune acesta.

Cum se vede viitorul industriei textile?

Indiferent de fabrici vor mai ramane in picioare si cate se vor inchide, de cat de mult va scadea numarul deja insuficient al fortei de munca, de cati retaileri internationali vor renunta la a produce in Romania si de cat de afectata va fi per ansamblu industria, producatorii romani se arata optimisti in privinta acesteia, ba chiar se observa un entuziasm, care vine in mod special din zona productiei exclusive pentru piata interna.

Desi insuficient dezvoltata, in ultimii ani tot mai multe fabrici au inceput sa se lanseze pe piata interna cu branduri romanesti. Adeseori sustinute tocmai de productia in lohn, acestea capata o amploare din ce in ce mai mare si aduc speranta la nivelul intregii industrii:

Cred ca din ce in ce mai mult firmele din Romania ar trebui sa produca articole cu nume proprii si sa-si dezvolte marci care sa permita vanzarea de articole cu marje mai mari care pot acoperi mai usor cresteri ale cheltuielilor salariale sau de alta natura. Viitorul industriei confectiilor va fi diferit cu siguranta. Probabil una dintre sansele industriei va fi specializarea impreuna cu tehnologizarea prin automatizare a diverselor procese de fabricatie. Aceasta inseamna investitii in capacitatile de productie. Cu siguranta cei care nu vor putea tine pasul cu aceste modificari vor inchide portile”, incheie Florin Cucu.

Sursa foto: Arne9001/Dreamstime

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri