Odata cu inceperea mileniului III, Kremlinul a devenit resedinta oficiala a lui Vladimir Putin. Doar intre 2008-2012, locul i-a fost luat de catre Dmitry Medvedev, care a avut grija sa il tina aproape de citadela rusesca, numindu-l prim-ministru. In 2012 s-a reintors la conducerea Federatiei Ruse pentru un mandat de 6 ani care va expira anul viitor. Putin a declarat, in timpul unei vizite in Siberia, ca va lua in considerare candidarea la alegerile din 2018.
O noua candidatura la alegerile prezidentiale din 2018 din partea actualului presedinte, Vladimir Putin, a fost un subiect sensibil la nivelul Kremlinului in ultima perioada. Purtatorul de cuvant a declarat, in luna iulie, ca actualul lider este indecis cu privire la un al patrulea mandat la conducerea Rusiei.
La inceputul lunii august, in timpul unei vizite in Siberia, Vladimir Putin l-a asigurat pe un veteran militar, care il implora sa candideze pentru un nou mandat, ca va lua in considerare acest lucru.
Am adunat o serie de cifre pentru a vedea situatia actuala a Rusiei, inainte de alegerile din 2018.
In anul 2016, Federatia Rusa, cu o populatie de 146,5 milioane de locuitori, a avut un PIB de 1.087 miliarde de euro si un deficit bugetar de 3,7%, reprezentand astfel un procent de 2,07% din economia globala.
In ceea ce priveste rata somajului, aceasta a ajuns la 5,1% in luna iulie a acestui an, luna in care inflatia s-a aflat la un procent de 3,9%. Nivelul exporturilor a ajuns dupa primele 6 luni ale acestui an la 25 miliarde de euro, iar cea a importurilor la 17,64 miliarde de euro.
Citeste si:
Pe 21 august, Rusia a anuntat ca a incheiat reglarea datoriei publice externe mostenita din epoca sovietica, prin virarea a 125,2 milioane de dolari Bosniei Hertegovina. Banii erau datorati pentru schimburi comerciale dintre URSS si Iugoslavia. Pe langa aceasta datorie externa mostenita din epoca sovietica, Rusia are dupa al doilea trimestru 2017 o datorie externa de 448 miliarde de euro.
Principalele evenimente in care Putin si-a pus amprenta dupa revenirea la Kremlin in 2012
Lansarea de sanctiuni impotriva Rusiei am putea spune ca a devenit o obisnuinta in ultimii ani pentru mai multe organizatii internationale formate din jucatori precum SUA, Australia si nu in ultimul rand membri ai Uniunii Europene. Aceste sanctiuni au aparut in urma unor masuri luate de conducerea de la Kremlin in ceea ce priveste criza din Ucraina, alegerile din SUA sau razboiul din Siria.
Citeste si:
Anexarea Crimeei
Criza din Crimeea s-a accentuat dupa plecarea de la putere a presedintelui Ucrainei, Viktor Ianukovici. Decizia acestuia a venit in urma protestelor pro-europene care au inceput in noiembrie 2013, cand cetatenii ucraineni au inceput sa protesteze la Kiev ca raspuns la decizia guvernului ucrainean de a suspenda procesul de pregatire pentru semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeana si Acordul de Liber Schimb cu aceasta. Mutarea care a intensificat semnificativ criza din Crimeea a fost abrogarea legii referitoare la limbile cu statut regional prin care mai multe limbi folosite in Ucraina, inclusiv romana, au fost scoase din uzul oficial.
Referendumul cu privire la aderarea Crimeei la Federatia Rusa a avut loc pe 16 martie 2014. Rezultatele prezentate, au aratat ca 95% din participantii la scrutin au votat in favoarea alipirii Crimeei la Rusia, totusi aceste cifre au fost considerate “umflate” si nu au fost luate in considerare de mai multe organizatii internationale precum UE, G7, NATO si UE, conform Foxnews.com.
Citeste si:
Majoritatea acestor evenimente au avut loc sustinute de sprijinul Federatiei Ruse, atat politic cat si militar, Vladimir Putin obtinand acordul din partea parlamentului rus de a trimite trupe pe teritoriul Ucrainei. In urma acestor evenimente, mai multe valuri de sanctiuni internationale, sustinute de catre Japonia, Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeana si alte puteri globale, au fost indreptate catre companii rusesti si cetateni influenti ai tarii.
Alegerile din SUA
In urma alegerilor prezidentiale din SUA, in urma carora a fost ales Donald Trump, au fost lansate mai multe atacuri impotriva Rusiei care este in continuare suspectata de faptul ca l-a ajutat pe Trump sa castige prin intermediul atacurilor cibernetice asupra sistemelor electorale, conform BBC.
Jeannette Manfra, membru in Departamentul Securitatii Interne (DHS) a declarat, in luna iunie a acestui an, ca hackeri rusi au vizat sistemele electorale din 21 de state americane in cadrul campaniei electorale. Reprezentanta DHS nu a dezvaluit numele acestor state.
Citeste si:
Pe data de 7 iulie, atat Rusia cat si Statele Unite au oferit versiuni diferite ale rezultatului discutiilor dintre Donald Trump si Vladimir Putin in privinta presupusei implicari ale Rusiei in alegerile prezidentiale. Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, le-a declarat reporterilor ca Trump a acceptat versiunea lui Putin, care a negat ca s-ar fi implicat in alegerile americane, conform News.ro.
Lavrov a precizat ca Donald Trump i-ar fi spus lui Vladimir Putin ca i se pare “ciudat” ca exista o “campanie” in SUA privind atacurile informatice ruse si ca nu exista nicio dovada in acest sens. Reprezentantul Rusiei a sustinut ca liderul de la Casa Alba i-ar fi dat asigurari omologului cu privire la faptul ca accepta declaratiile acestuia potrivit carora Rusia nu a interferat cu alegerile.
Razboiul civil din Siria
Interventia militara a Rusiei in razboiul civil sirian a inceput pe 30 septembrie 2015, cand mai multe avioane rusesti au decis sa bombardeze inamicii guvernului sirian, guvern care pana in acel moment era sprijint de Rusia doar prin intermediul furnizarii de armament. Acestia au intervenit in conflict ca urmare a unei cereri formale din partea guvernului sirian privind un ajutor militar impotriva gruparilor care se opuneau regimului Bashar al-Assad.
Citeste si:
Unul dintre cele mai tensionate momente ale razboiului, pana in acest moment, in care a fost implicata Rusia il reprezinta atacul chimic din luna aprilie a acestui an din localitatea siriana Khan Sheikhoun in urma caruia un numar de 87 de civili si-au pierdut viata. Pentru acest atac, SUA si aliatii sai invinuiesc fortele proguvernamentale siriene. De cealalta parte, Rusia neaga implicarea fortelor conduse de Bashar al-Assad in atacul chimic, precizand ca este posibil ca avioanele guvernamentale sa fi lovit o fabrica de arme chimice a rebelilor, iar gazele toxice sa fi acoperit localitatea siriana, conform News.ro.
In noaptea de 6 spre 7 aprilie, armata americana a lansat, ca raspuns, 59 de rachete de croaziera asupra bazei fortelor guvernamentale de la al-Shayraat, de unde au decolat avioanele care au atacat Khan Sheikhoun.
Citeste si:
Presedintele Rusiei, Vladimir Putin, a precizat in mai multe randuri ca isi doreste sa sprijine lansarea unei anchete impartiale cu privire la presupusul atac chimic din localitatea siriana Khan Sheikhoun. Acesta a precizat intr-o conferinta de presa cu Angela Merkel ca "cei vinovati trebuie gasiti si pedepsiti", insa pedepsirea se poate face doar in urma unei "investigatii impartiale".
Uniunea Euroasiatica
Uniunea Euroasiatica reprezenta visul presedintelui Putin de a crea o structura regionala care sa concureze cu celelalte coalitii formate la nivel global. Intrebat de jurnalistii de la BBC, inainte de a candida pentru cel de-al III-lea mandat, daca urmareste prin acest proiect sa recreeze Uniunea Sovietica, liderul de la Kremlin a negat acest lucru, afirmand ca noul bloc comunitar va fi construit pe alte valori si se va inspira din experienta Uniunii Europene si a altor coalitii.
Intre timp, denumirea s-a schimbat in Uniunea Economica Euroasiatica si a inceput sa functioneze de la 1 ianuarie 2015. Pana in acest moment numara 5 membri principali, respectiv Armenia, Belarus, Kazakhstan, Kyrgyzstan, Rusia si Republica Moldova ca membru observator, din aprilie 2017, conform euractiv.com.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
