Peste jumatate (55%) dintre retailerii traditionali cred ca vanzarile de marfuri de contrabanda sau contrafacute au contribuit la incetarea activitatii unor comercianti, potrivit unui studiu realizat de IRES, la solicitarea ACTIV (Asociatia pentru Combaterea Traficului Ilicit Viitorul). In plus, 2 din 10 retaileri declara ca cifra lor de afaceri ar fi dubla, daca nu ar exista fenomenul traficului ilicit. Cercetarea sociologica a fost efectuata pe un esantion de peste 700 de subiecti, reprezentanti ai agentilor economici, si a fost realizata de catre Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie in luna iulie 2018. Vanzarile de produse de contrabanda si contrafacute provoaca pierderi pentru statul roman, prin neplata taxelor, care se ridica la aproximativ trei miliarde de euro. Care sunt cele mai vandute produse de contrabanda si ce masuri pot fi luate pentru a diminua acest fenomen?
Mediul economic din Romania este puternic afectat de traficul ilicit de marfuri, este principala concluzie a studiului “Perceptia retailului traditional asupra traficului ilicit de marfuri din Romania” initiat de Asociatia ACTIV si realizat de IRES (Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie).
Citeste si:
“Demersul de a evalua impactul traficului ilicit de marfuri asupra mediului de retail a venit ca urmare a nevoii de constientizare a gravitatii fenomenului. Sanatatea populatiei este direct amenintata de consumul de produse provenite din contrabanda si contrafacere. Dar nu este singura amenintare. Si economia sufera din acesta cauza. Peste trei miliarde de euro nu ajung anual la Bugetul de Stat, concomitent cu disparitia a zeci de mii de locuri de munca”, declara Daniel Maracineanu, Director General al Asociatiei ACTIV.
Cumpararea de produse provenite din surse ilicite prezinta pe de o parte un risc major pentru sanatatea populatiei si, pe de alta parte, un impact direct in diminuarea vanzarilor din retailul traditional. Aceasta realitate i-a determinat pe 9 din 10 mici retaileri sa afirme ca produsele de contrabanda le afecteaza afacerea intr-un mod negativ, potrivit studiului realizat de IRES.
“Pretul mai scazut al acestor produse, veniturile mici ale populatiei si lipsa de informare cu privire la riscurile asociate consumului sunt principalii factori care favorizeaza comercializarea marfurilor de contrabanda si contrafacute”, arata Dan Jurcan, director de cercetare in cadrul IRES si coordonator al studiului mentionat.
Contrabanda: Cine ar trebui sa se implice?
Conform studiului realizat de IRES, Politia de Frontiera, Politia Romana si Directia Generala a Vamilor ocupa primele trei locuri in topul institutiilor care ar trebui sa se implice mai mult in combaterea traficului ilegal de marfuri, urmate de Guvern, autoritati locale si Parlament.
Citeste si:
Aproape jumatate (43%) dintre respondenti spun ca au auzit despre vanzarea produselor de contrabanda sau contrafacute in propria localitate. Pietele, oboarele si magazinele unor comercianti sunt, in opinia lor, locurile in care se comercializeaza cel mai adesea produse de contrabanda sau contrafacute, potrivit studiului realizat de IRES.
Cele mai vandute produse de contrabanda sau contrafacute sunt tigarile (63%), urmate de bauturile alcoolice (32%), imbracamintea si incaltamintea (31%), respectiv alimentele si produsele de curatenie (14%) fiecare, in conditiile in care, potrivit studiului realizat de IRES, alimentele, bauturile racoritoare, tigarile, bauturile alcoolice, produsele de curatenie si intretinere, imbracamintea si incaltamintea sunt printre principalele produse a caror comercializare asigura supravietuirea micului retail.
Citeste si:
Citeste si:
“Acest studiu ofera prima imagine clara a modului in care contrabanda macina toate afacerile corecte din Romania. Cu toate acestea, vestile proaste pentru operatorii economici care comercializeaza produse din tutun nu se termina aici. Pana in mai 2019 sistemul de trasabilitate a produselor din tutun impus de catre Uniunea Europeana trebuie sa fie implementat pe tot lantul de aprovizionare. Din pacate, pana in acest moment, nu exista nicio indicatie a felului in care va arata acest sistem, deoarece cadrul legislativ din Romania nu a fost creat. Exista riscul ca, toti cei peste 70.000 de operatori economici care comercializeaza produse din tutun, sa nu mai aiba timp suficient pentru a implementa sistemul de trasabilitate si astfel intreaga piata legala de tigarete sa fie blocata, generand oportunitati mari pietei ilicite”, declara Ileana Dumitru, Director Juridic si Relatii Publice al British American Tobacco Romania.
De ce nu reclama micii retaileri traficul ilicit?
Trei din cinci respondenti spun ca ar reclama comercializarea produselor de contrabanda. Principalele trei motive pentru care unii respondenti ar reclama traficul ilegal de produse sunt dorinta de a stopa fenomenul, faptul ca vanzarile proprii sunt afectate, respectiv faptul ca acest fenomen este perceput ca unul nefiresc si incorect. Teama ca s-ar putea afla cine a semnalat autoritatilor incalcarea legii este principala piedica in denuntul faptelor ilegale, conform afirmatiilor a 28% dintre respondenti. Acestui factor i se adauga lipsa de interes pentru actiunile altora (15%) si perceptia ca doar autoritatile sunt responsabile in combaterea fenomenului (8%), potrivit studiului realizat de IRES.
Citeste si:
“Comerciantii mici si mijlocii sunt foarte afectati. Zilnic se inchid magazine, ceea ce inseamna bani scosi din tara, distrugerea afacerilor de familie, saracirea producatorilor romani, sabotarea produselor romanesti, disparitia locurilor de munca. Majoritatea micilor retaileri deruleaza activitati economice corecte fiind constienti ca afacerea, de regula una de familie, este singura sursa de existenta. Asociatia noastra se va implica in combaterea traficului ilicit de marfuri si speram ca statul sa vina cu politici de sprijinire a comertului traditional”, spune Cora Muntean, Presedintele Asociatiei Nationale a Comerciantilor Mici si Mijlocii din Romania (ANCMMR).
Trafic ilicit cu 74% din piata de bauturi spirtoase
Unul dintre cele mai afectate domenii economice este productia de bauturi alcoolice. Potrivit lui Tudor Furir, presedintele asociatiei SPIRITS Romania, care reuneste principalii producatori si importatori de bauturi spirtoase din Romania, piata de bauturi spirtoase din Romania este constituita in proportie de nu mai putin de 74% din produse de contrabanda sau contrafacute.
Citeste si:
”In legatura cu micii retaileri, evident ca 74% piata neagra inseamna si pentru ei cu 74% mai putine vanzari. Un studiu facut de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuala in 2016 arata ca se pierd anual in jur de 51 de milioane de euro in vanzari, care in principiu ar merge la retailerii mici si mijlocii si undeva la 700 de locuri de munca. Sunt niste cifre ingrijoratoare. Noi am facut o estimare la valaoarea intregii piete de bauturi spirtoase, care se situeaza undeva la 700 de milioane de euro, din care doar 180 de milioane de euro se taxeaza. Noi am fi fericiti sa platim de doua ori mai multe taxe, daca am vinde de doua ori mai mult. In orice business privat, statul e cel mai mare actionar din punct de vedere al taxelor pe care le colecteaza. Si ca sa trecem si la masuri, noi avem ca scop principal in relatia noastra cu oficialitatilor mentinerea unei fiscalitati moderate. Noi credem ca este un pas clar pentru combaterea traficului ilicit; o acciza si o taxare mare incurajeaza traficul ilicit”, spune Tudor Furir, presedintele asociatiei SPIRITS Romania.
Vanzarile de produse de contrabanda sau contrafacute afecteaza in mod direct si piata fortei de munca, in conditiile in care apriape o treime dintre locurile de munca existente in companiile care au capital autohton sunt in domeniul retailului.
“Patronatul Investitorilor Autohtoni militeaza pentru un mediu economic si social sanatos, pentru concurenta loiala. Din datele privind dinamica pietei muncii din Romania in perioada 2016 – 2017, observam ca 30% dintre CIM aferente sectoarelor economice dominate de capitalul autohton, adica circa 800.000 din cele in jur de 2,65 milioane de locuri de munca existente in acestor sectoare, se regasesc in comert. In acest context, mentionam ca majoritatea joburilor nou create anul trecut in sectoarele unde capitalul autohton predomina, sunt expuse in fata unor fenomene precum traficul ilicit de marfuri”, declara Andreea Bunea, Director Executiv al Patronatului Investitorilor Autohtoni-PIAROM
Sursa foto: Studiu IRES, la initiativa ACTIV
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
