Comisia Europeana a cerut Romaniei ca, pana luni, sa-i trimita observatii la proiectul de strategie energetica prezentat miercuri, a declarat directorul general din cadrul MEC, Alexandru Sandulescu.
Sandulescu a adaugat ca deja s-a constituit un grup de lucru compus din reprezentanti ai autoritatilor de reglementare in domeniul energetic, cei ai MEC, ai Ministerului Transporturilor si ai Ministerului Mediului.
Reprezentantul MEC a mai spus ca "Romania nu va inregistra probleme deosebite in a respecta documentele de politica energetica prezentate de Comisia Europeana". Potrivit acestuia, tara noastra are "o orientare clara" si va miza pe energia nucleara, dezvoltarea productiei pe carbune prin tehnologii curate si pe productia de energie din surse regenerabile.
El a mai aratat ca Romania va transmite Comisiei Europene pana luni propunerile de imbunatatire a strategiei energetice cerute. "Vrem sa fim o voce activa in cadrul Uniunii Europene in acest sector. Nu vrem sa fim un simplu observator. Pana luni, vom trimite de urgenta propunerile solicitate si, pana in luna martie, vom trimite propunerile finale", a mai aratat Sandulescu.
Comisia Europeana a schitat, miercuri, bazele unei politici comunitare in domeniul energiei, avand ca instrumente lupta impotriva incalzirii climatice, stimularea concurentei si reducerea dependentei energetice a UE, pe fondul unor noi tensiuni cu Rusia. Confruntata cu rapiditatea incalzirii climatice, cu cresterea vertiginoasa a pretului hidrocarburilor si cu problemele aparute in ultimele luni in aprovizionarea cu gaze si petrol din Rusia, Comisia a facut din definirea unei politici energetice una dintre prioritatile sale.
Pentru Bruxelles, "a trecut vremea unei energii sigure si ieftine" si este necesara lansarea unei "noi revolutii industriale" pentru ca UE sa devina pana in 2050 "o economie cu o mare eficienta energetica si cu emisii scazute de dioxid de carbon". Comisia a constatat ca "energia reprezinta 93 % din emisiile de CO2" si este, prin urmare, "la originea schimbarii climatice". Executivul european considera ca tarile dezvoltate, in frunte cu cele 27 de state membre UE, ar trebui sa-si fixeze ca obiectiv reducerea cu 30 % a emisiilor lor de gaze cu efect de sera in cadrul unui nou acord international care sa urmeze actualului Protocol de la Kyoto, ce expira in 2012.
Insa, in asteptarea acestui eventual acord, Bruxelles-ul propune ca UE sa-si ia unilateral angajamentul de a-si reduce emisiile cu cel putin 20 %, o proportie insuficienta pentru ecologisti, care ar fi preferat 30 %. Potrivit Protocolului de la Kyoto, tarile dezvoltate trebuie sa-si reduca emisiile cu 5 % in 2012 in raport cu 1990, iar UE cu 8 %. Comisia va pleda pentru economii serioase la energie si mai ales pentru investitii in energiile regenerabile (electricitate, biocarburanti), a caror pondere va ajunge la 20 % pana in 2020, in timp ce in UE ponderea lor nu este in prezent decat de 7 %.
Statele membre vor putea, totusi, sa aleaga ce energii regenerabile doresc sa privilegieze, in functie de specificul lor. Germania, de pilda, este cel mai mare producator mondial de energie eoliana. Comisia pledeaza de asemenea, dar intr-o maniera prudenta si indirecta, pentru energia nucleara, enumerandu-i avantajele din punct de vedere ale costurilor, emisiilor de CO2 si independentei. Comisia recunoaste ca este dreptul fiecarui stat membru sa decida daca recurge sau nu la energie nucleara, dar subliniaza ca in cazul in care nivelul productiei nucleare ar scadea in Europa, ar fi esential ca aceasta reducere sa fie compensata prin introducerea altor surse de energie care degaja un nivel scazut de gaz carbonic.
Energia nucleara, folosita cel mai intens de Franta, reprezinta 30 % din productia electrica a UE si este prezenta in 15 dintre cele 27 state membre UE. Pe de alta parte, Comisia intentioneaza sa dezvolte concurenta pe pietele energetice europene, pledand pentru separarea activitatilor de producere a electricitatii de cele de gestionare a retelelor de distributie. Bruxelles-ul ar urma sa prezinte, cu prudenta, doua optiuni: fie o separare totala intre producatori si distribuitori, fie infiintarea unui operator independent pentru gestionarea retelelor, al caror proprietar ar putea ramane producatorul.
Mai multi comisari, in special cel al concurentei, Neelie Kroes, pledeaza pentru o decuplare totala a celor doua sectoare, ceea ce se intampla deja in 12 tari europene, insa Franta (unde EDF este proprietara retelei RTE) si Germania sunt categoric impotriva. Kroes urma sa prezinte miercuri dupa-amiaza rezultatele unei anchete pe aceasta tema, subliniind ca lipsa concurentei este in detrimentul consumatorilor.
Aceasta problema este strans legata de cea a autoritatilor nationale de reglementare, carora Bruxelles-ul ar dori sa le sporeasca prerogativele, dar si in aceasta privinta Comisia va prezenta celor 27 mai multe optiuni. Acest plan de actiune va fi dezbatut de cei 27, in vederea adoptarii la summitul european din martie. in functie de orientarile decise de sefii de stat si de guvern, Comisia va prezenta apoi propuneri legislative.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
