Inainte de a ajunge la explicatii, iata pe scurt, pentru cei mai putin familiarizati, cum functioneaza sistemul de alimentare centralizata cu energie termica al Bucurestiului.
Cele patru Centrale Electrice de Termoficare (CET) detinute de Electrocentrale Bucuresti-Sud, Vest, Progresu si Grozavesti, produc energie electrica si termica prin arderea gazelor naturale. Referindu-ne strict la agentul termic, de la ele pleaca apa fierbinte, la circa 90 de grade, care merge in reteaua primara a RADET, soietatea Primariei Bucuresti care asigura distributia si furnizarea energiei termice catre jumatate de milion de apartamente din Bucuresti si cateva mii de institutii. Cantitatea si temperatura variaza, vara/iarna.
In caloriferele dvs. nu ajunge aceasta apa fierbinte din reteaua primara. Din aceasta retea curg ramificatii, reteaua secundara, prin care aceasta apa fierbinte ajunge in punctele termice, aolo unde, prin schimbatoare de caldura, se incalzeste alta apa, care ajunge in caloriferele si la robinetele din apartamente. Apa folosita in acest circuit secundar se intoarce, revine in circuitul primar, pe unde se intoarce la cele patru CET, pentru a putea fi din nou incalzita, in special in CAF-uri (cazan apa fierbinte)-nu complicam rationamentul aducand in discutie cogenerarea-si a fi din nou introdusa in circuitul primar al RADET, reincalzita. Si asa mai departe.
Citeste si:
Asadar, pe scurt, reteaua RADET ar trebui sa fie una inchisa, in teorie, prin care pleaca apa fierbinte, incalzeste alta apa si se intoarce, mai rece, evident, pentru a fi din nou incalzita in CET-uri.
Bucurestiul are a doua cea mai extinsa retea de termoficare urbana din lume, dupa Moscova, mostenita din perioada comunista. Sunt peste 950 de kilometri de retea primara, alti peste 2.900 km de retea secundara si peste 1.000 de puncte si module termice
Apa de adaos, cheia problemei
Toata lumea a auzit despre pierderile din reteaua RADET. Practic, o parte din apa fierbinte se scurge in pamant prin tevile sparte. Chiar Primaria recunoaste un procent de pierderi tehnologice de 28%, pe care il si plateste, de la bugetul Capitalei.
Deci o parte din apa care pleaca de la centrale nu se mai intoarce, se scurge in pamant. Ea este inlocuita cu apa de adaos.
Citeste si:
Aici apare explicatia pentru care practic sistemul de termoficare din Bucuresti se autodistruge: cantitatea enorma de apa de adaos. Iata intai o declaratie a oficialilor Elcen, dupa care vom explica.
“Din cauza conditiei tehnice precare a retelei de transport si distributie, ELCEN se afla in situatia de a livra apa de adaos – care sa suplineasca pierderile de apa inregistrate – la valori medii de 2.000 tone/h in sezonul de iarna si de 1.300 tone/h in sezonul de vara. Acest fapt a impus mentinerea presiunilor pe conductele de retur la limita de avarie si reducerea drastica a presiunilor pe conductele tur.
Analiza datelor de functionare din ultimii ani arata ca valorile presiunilor pe conductele tur in sezonul de iarna au scazut progresiv de la valori de 8 – 9 bari la 3,5 – 4 bari si debitul de apa de adaos a crescut progresiv de la valori de 800 t/h la 2600 t/h.
Citeste si:
Functionarea pe termen lung cu actualele debite de apa de adaos precum si cu valori depasite ale duritatii totale a apei datorita infiltratiilor de apa bruta in punctele termice are efecte distructive asupra agregatelor producatoare de energie a centralelor:
– coroziuni datorate continutului mare de oxigen din apa de termoficare;
– depuneri dure pe suprafetele de schimb de caldura datorate depasirii valorilor duritatii totale a apei din circuitul de termoficare;
Citeste mai multe pe e-nergia.ro.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
