Economie: "Tigrul Europei", impins de la spate de consum si masuri fiscale
Impulsionata de politica fiscala expansionista, cresterea economica a Romaniei a fost una dintre cele mai mari inregistrate in UE de-a lungul ultimilor ani. Astfel, daca in 2016 Romania inregistra o crestere a PIB de 4,6%, in 2017 aceasta a ajuns la 7% - cel mai mare avans inregistrat in ultimii noua ani. Anul trecut insa, cresterea PIB a fost de 4,1%, sub asteptarile Guvernului, care miza pe un procent de 4,5%. In urmatorii ani, cresterea economica este asteptata sa se tempereze, pe masura ce efectul masurilor fiscale adoptate in ultimii ani va disparea. Masurile de relaxare fiscala, precum si masurile macroeconomice prociclice au dus la o largire a deficitului de cont curent al Romaniei, tara fiind nevoita astfel sa se imprumute tot mai mult, si devenind in acest fel mai vulnerabila la socurile financiare externe.
Potrivit celor mai recente date publicate de BNR, deficitul de cont curent al Romaniei era de 7,08 mld euro la finalul lunii august 2019. Pentru comparatie, la finalul lunii august 2016 (n.red. PSD a revenit la guvernare in ianuarie 2017 – premier Sorin Grindeanu), deficitul de cont curent era de 2,1 mld. euro.
De asemenea, datoria externa a Romaniei era de 108,9 mld. euro in august 2019, cu 21% mai mult decat nivelul de 90 mld. euro inregistrat in august 2016.
Evolutia datoriei externe
source: tradingeconomics.com
Chiar si asa insa, datoria publica reprezinta in prezent circa 35-38% din Produsul Intern Brut (PIB) al Romaniei, un nivel ce poate sa fie considerat confortabil luand in calcul acelasi indicator inregistrat la nivelul celorlalte tari din Europa sau din lume.
Cresterea rapida a pensiilor si salariilor, peste productivitate, a marit riscul de supraincalzire a economiei, fapt remarcat si de agentia Fitch Ratings. De altfel, inflatia a fost cu greu tinuta in frau in ultimii trei ani, nivelul acesteia urcand de la aproape zero in ianuarie 2017, la un maxim de 5,4% in mai 2018, si la 3,5% in septembrie 2019.
Evolutia inflatiei
source: tradingeconomics.com
Cursul de schimb EUR/RON a urcat cu 5% in cei aproape trei ani de guvernare PSD. Chiar daca nu a inregistrat variatii majore, traiectoria evident negativa a leului a ramas o problema a ultimelor guverne, deprecierea leului fiind asteptata sa continue mai ales avand in vedere evolutia deficitului de cont curent.
Evolutia cursului de schimb
.png)
Fiscalitate: Avalansa de modificari
Trei masuri fiscale majore au intrat in vigoare de la 1 ianuarie 2017, insa toate au fost initiate de guvernul Victor Ponta, in 2015. In decembrie 2016, liderul PSD Liviu Dragnea a incercat fara succes sa il convinga pe premierul de atunci, Dacian Ciolos, sa amane aceste masuri.Cele mai importante modificari fiscale din 2017:
- Reducerea generalizata a TVA de la 20% la 19%.
- Eliminarea supraaccizei de 7 eurocenti pe fiecare litru de carburanti.
- Eliminarea asa-zisei “taxe pe stalp” – taxa pe constructii speciale, de 1% din valoarea contabila a constructiilor.
Anul 2018 a adus o serie lunga de modificari fiscale, cea mai controversata fiind mutarea contributiilor sociale de la angajatori la angajati.
Cele mai importante modificari fiscale din 2018:
- Plata contributiilor sociale (pensii si sanatate) a trecut din sarcina angajatorilor in cea a angajatilor, dar sumele urmau sa fie retinute si virate tot de catre angajatori. Angajatorii urmau astfel sa mai suporte doar o contributie asiguratoare pentru munca, de 2,25% din fondul de salarii, care acopera riscurile de somaj, accidente de munca, concediu medical si creante salariale. Nivelul contributiilor calculate la un salariu a scazut astfel cu doua puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%. Din acest cuantum, 35% este suportat de angajat, cu 25% pentru pensii si 10% pentru sanatate. De cealalta parte, firmele au fost nevoite sa majoreze salariile brute cu circa 20% astfel incat veniturile nete ale angajatilor sa ramana neschimbate.
- Este eliminata exceptia de la plata a cotei pentru asigurarile sociale de sanatate (CASS) pentru persoanele care au venituri din investitii sau alte surse daca obtin si venituri din salarii sau pensii.
- Salariul minim brut pe economie a crescut de la 1.450 la 1.900 de lei.
- Impozitul pe venit a scazut de la 16% la 10% pentru persoanele care obtin venituri din salarii, pensii, activitati independente.
- Piata energiei electrice s-a liberalizat total, astfel ca orice consumator casnic poate alege furnizorul de energie electrica, indiferent de zona in care locuieste.
- Firmele in insolventa si cele cu intarzieri la plata TVA sunt obligate sa aplice sistemul “Split TVA”.
- Angajatii din sistemul public primesc de vouchere de vacanta, pana la 30 noiembrie 2018, in cuantum de 1.450 de lei pentru fiecare salariat.
Pentru a acoperi o gaura de 10 mld. lei in deficitul bugetar, Guvernul Dancila a anuntat in decembrie 2018 controversata “Ordonanta a taxelor” (OUG 114), prin care erau introduse o serie de noi taxe si modificari fiscale si de legislatie cu impact puternic negativ asupra bancilor, companiilor din energie, telecom si din industria pensiilor private.
In forma initiala, OUG 114 introducerea o taxa pe active in cazul bancilor (in functie de nivelul ROBOR) impunea o taxa de 3% pe afacerile companiilor de telecomunicatii, impunea o taxa de 2% pe afacerile companiilor din energie, precum si plafonarea pretului la energie la nivelul de 68 lei/MWh – desi, teoretic, piata era liberalizata.
Dupa o adevarata avalansa de critici venita din mediul privat, majoritatea masurilor anuntate in OUG 114 au fost drastic modificate in 2019. Astfel, cota de impozitare a bancilor a fost redusa de la 1,2% la cel mult 0,4%, iar din baza impozabila au fost eliminate o serie de active; administratorii fondurilor de pensii vor fi nevoiti sa mareasca capitalul social al societatilor cu aproximativ 75 mil. euro, in comparatie cu 800 mil. euro daca erau mentinute prevederile initiale din ordonanta; in piata de energie, taxa de 2% pe afacerile companiilor a fost eliminata, iar articolul care prevedea plafonarea preturilor a fost abrogat; in sectorul telecom, taxa de 3% pe afacerile companiilor a fost anulata.
Infrastructura: 100 de kilometri de autostrada si o cale ferata carpita in aproape trei ani de PSD
In cei aproape trei ani de guvernare PSD, in Romania s-au inaugurat 100 de kilometri de autostrada, s-a carpit putin din calea ferata si s-au scos la licitatie mai multe tronsoane de drumuri de mare viteza.In 2017, in timpul guvernarii lui Mihai Grindeanu (ianuarie-iunie 2017) si a lui Mihai Tudose (iunie 2017-ianuarie 2018), Compania de Drumuri a receptionat doar 15,4 kilometri de autostrada, pe lotul 2 al autostrazii Lugoj-Deva. Lungimea totala a soselelor de mare viteza ajungea la 748. Atunci erau aproape finalizati alti 21 de kilometri, dar nu erau dati in folosinta.
In 2018, cat au guvernat Mihai Fifor (16-29 ianuarie 2018), ca interimar, si Viorica Dancila (ianuarie 2018 – octombrie 2019), au fost deschisi circulatiei circa 60 de kilometri de autostrada, putin peste jumatate din promisiunea directorului de la acea vreme a Companiei Nationale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Narcis Neaga. Astfel, la finalul anului trecut, soferii circulau pe circa 800 de kilometri de mare viteza.
In 2018, s-au semnat contracte pentru mai multe obiective importante de infrastructura, precum Centura de Sud a Timisoarei, pentru proiectarea si executia a trei loturi ale Drumului Expres Craiova – Pitesti sau pentru realizarea podului de peste Dunare de la Braila. In 2019 s-au scos la licitatie mai multe tronsoane de autostrada si s-au semnat contracte pentru cateva, iar pe unele a inceput sa se lucreze, cum e lotul 1 din A1 Sibiu-Pitesti sau A3 Chetani – Campia Turzii.
Pentru 2019, Compania de Autostrazi anticipeaza ca soferii vor circula pe 925 de kilometri de drumuri de mare viteza, cu circa 120 mai mult decat in prezent. Insa, pana acum s-a inaugurat doar lotul 4 al autostrazii Lugoj-Deva, intre Ilia si Cosevita, lung de 21,1 kilometri.
La inceputul lunii octombrie, CNAIR anunta ca a inceput expertiza lucrarilor de pe lotul 3 al autostrazii Lugoj-Deva, pentru a identifica neconformitatile. Sansele ca acest sector sa fie deschis in 2019 sunt reduse, la fel cum sunt si sansele de a se deschide 100 de kilometri de autostrada in trei luni.
La capitolul infrastructura feroviara, trecem in revista cele mai importante proiecte: trenul pana la Otopeni, restrictiile de viteza de pe calea ferata, generate de sinele istorice si parcul vechi de locomotive si vagoane.
Nici aici nu prea a progresat Romania in ultimii doi ani de guvernare PSD. Lucrarile la linia de cale ferata pana la Aeroportul Otopeni, care ar trebui sa fie gata anul urmator, au fost suspendate de Curtea de Apel. Planul reluat in 2016 de ministrul tehnocrat Sorin Buse este pus in asteptare, la fel si transportul suporterilor care vor veni in Romania pentru meciurile Euro 2020.
In prezent, sunt 252 de restrictii de viteza fara acoperire, care conduc la intarzierea in circulatie a trenurilor. In total, insa, sunt 1.000 de restrictii de viteza sau limitari de viteza care nu permit circulatia trenurilor cu viteza stabilita si au drept cauze caracteristicile traseului sau zone cu caderi de stanci.
In ceea ce priveste vagoanele si locomotivele, CFR Calatori va moderniza anul acesta 54 de vagoane, iar parcul va ajunge la 1.000 de unitati. Masurile nu sunt, insa, suficiente, iar in presa vom citi in continuare titluri precum „S-a stricat locomotiva” sau „Vagoanele sunt arhipline”.
Sursa foto: Agerpres Foto
Industria IT&C, lovita de “revolutia fiscala”; licitatia 5G, nesigura
Asa-zisa “revolutie fiscala” din 2018 a lovit puternic in industria IT&C, una dintre cele mai puternice, bine structurate si benefice pentru economia locala. Astfel, companiile au trebuit sa acopere cresterea cheltuielilor cu 7% “din propriile buzunare” sau, asa cum s-a exprimat la acea data Alexandru Lapusan, CEO Zitec si vicepresedinte ANIS, “Guvernul nu mai lasa vaca sa dea lapte, o taie”. Majoritatea companiilor din IT au facut eforturi financiare mari, pentru a incerca sa nu reduca salariile angajatilor, insa intreaga industrie s-a plans de faptul ca nu exista nicio umbra de previzibilitate la nivel fiscal. Citeste aici mai multe despre “revolutia fiscala” a Guvernului (pe atunci) Tudose.
Informatizarea institutiilor din Romania. Guvernul trebuia sa prezinte, pana la 1 iulie 2018, calendarul si modul de implementare a sistemului informatic integrat pentru toata administratia publica din Romania. Din pacate, acest lucru nu s-a intamplat.
OUG 114. Adica suprataxarea din telecom, care practic blocheaza si ofera Romaniei un handicap in aderarea la tehnologia 5G, pentru ca erau licente si pentru 5G care sunt afectate de aceasta noua taxa pe cifra de afaceri si vedem si cum au crescut preturile in telecom", a declarat Claudiu Nasui, deputat USR, in urma cu cateva luni. Practic, este o taxa de 3% impusa pe afacerile operatorilor telecom din tara, lucru care a dus, previzibil, la cresteri de preturi pentru clientii finali. La randul lor, operatorii de telecomunicatii critica modificarile aduse prin ordonanta lacomiei, atat in privinta taxei de monitorizare, cat si in cazul taxelor minime pentru licentierea frecventelor. Ei sustin ca sunt excesive si ca vor bloca dezvoltarea retelelor si serviciilor de comunicatii electronice.
Ministrul Comunicatiilor sustine, insa, ca prevederile OUG 114/2018 in domeniul telecomunicatiilor au fost introduse pentru a disciplina piata digitala si nu crede ca efectul acestora va fi de a majora facturile de telefon ale romanilor.
Alexandru Petrescu, ministrul Comunicatiilor: „Are ca esenta o oarecare incurajare, daca nu disciplinare, din perspectiva conformarii unor actori din piata digitala. Sunt cazuri in care retelele nu au avizele sau autorizatiile necesare. Masura e menita sa readuca in matca legala astfel de practici. Eu nu estimez ca o sa creasca facturile romanilor”.
Cu toate acestea, facturile au crescut.
Ca urmare a presiunilor din partea agentilor economici, a ANCOM, dar si a realizarii faptului ca OUG 114 a fost aruncata pe piata fara niciun fel de consultare publica, Guvernul a revenit in vara anului 2019 si a eliminat taxa de 3% pe cifra de afaceri, tot printr-o Ordonanta de Urgenta. Totodata, Guvernul a suspendat pana in martie 2020 introducerea unor amenzi uriase, de 10% din cifra de afaceri, pentru firmele telecom care ar face lucrari fara autorizatie.
Peticirea salariilor din IT si cercetare-dezvoltare. Salariatii din IT si cercetare-dezvoltare au fost afectati in acesti ani de transferul contributiilor, ei fiind scutiti de impozitul pe venit. Guvernul a gasit o solutie temporara pentru peticirea lor, dar nu exista in prezent o discutie pentru prelungirea ei, asa ca salariile ar putea sa scada in 2019-2020.
Licitatia 5G, dependenta de un Guvern care a fost indiferent.
Calendarul asumat de Autoritatea Nationala pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM) privind procedura de licitatie pentru 5G este respectat, insa este nevoie si de Hotararea de Guvern care include preturile de plecare, act normativ care ar trebui "sa iasa in cateva zile, maxim o saptamana", dar nu stiu daca se va intampla asta, a declarat la inceputul lunii octombrie vicepresedintele institutiei, Eduard Lovin.
"In momentul acesta, noi suntem in grafic cu termenul asumat intern de catre noi, dar global sunt deja intarzieri. Unele au fost induse de efectele Ordonantei de Urgenta date la finalul anului trecut si s-a intarziat cu remedierea unor prevederi ce afectau domeniul telecom din Romania. Apoi, trebuie data aceasta Hotarare de Guvern legata de preturile de plecare a licitatiei si, nu in ultimul rand, asa cum ne-au solicitat si operatorii, trebuie clarificate si celelalte aspecte legate de posibile standarde suplimentare in domeniul cybersecurity, al echipamentelor IT pe care vor trebui sa le cumpere si sa-si dezvolte retelele de generatie urmatoare. Hotararea de Guvern care include preturile de plecare in licitatia pentru 5G ar trebui sa iasa in cateva zile, maxim o saptamana. Nu stiu daca se va intampla asta, imi e greu sa spun...", a spus reprezentatul reglementatorului pietei locale de telecomunicatii.
Recent, presedintele ANCOM a declarat ca daca licitatia 5G nu va avea loc anul acesta bugetul de stat ar pierde cele 2 miliarde de lei, echivalentul pretului pentru licentele 5G, venituri luate in calcul in momentul in care a fost construit bugetul.
Ericsson a subliniat ca implementarea retelelor 5G in Romania ar putea injecta in economie 3-4 miliarde de euro.
"Inca asteptam licitatia pentru spectrul 5G... Va risca Europa si, implicit, Romania sa ramana in urma celorlalte regiuni care sunt mult mai dezvoltate din punct de vedere al tehnologiei 5G? Sunt unii care considera ca nu este momentul oportun pentru 5G, ca tehnologia nu este matura, ca este prea scumpa...
Sunt aici sa va spun la fel de direct ca Ericsson a lansat aproape 20 de retele comerciale pe patru continente ale globului, un numar de 27 de contracte facute publice”.
Industria de pensii private, mereu sub semnul riscului politic
In vara anului 2017, fostul ministru al Finantelor, Ionut Misa, a declarat ca Pilonul II de pensii private obligatorii va disparea pana la finalul acelui an, urmand sa ramana doar Pilonul I si III. "Pilonul II, da, se va desfiinta. Banii se vor intoarce inapoi la cei care au cotizat la pilonul de pensii, ei avand posibilitatea sa opteze pentru bugetul asigurarilor sociale sau pentru Pilonul III, cel privat. Practic vor opta intre posibilitatea de a le administra statul acesti bani si a le oferi o pensie la sfarsitul stagiului de cotizare sau sa fie un privat care face acest lucru", spunea atunci Ionut Misa.
Declaratiile veneau la doar doua luni dupa ce fondul de pensii NN, cel mai mare administrator de fonduri de pensie privata din Romania, a primit a primit cea mai mare amenda (750.000 lei) din istoria Autoritatii de Supraveghere Financiara pentru ca si-a avertizat clientii cu privire la discutiile publice privind o posibila nationalizare a fondurilor de pensii private. De asemenea, Ralucai Tintoiu, fosta sefa a NN Pensii, i-a retras autorizatia de director general si i-a aplicat o amenda de 100.000 lei, dupa ce liderul PSD, Liviu Dragnea, a spus ca ASF ar trebui sa actioneze foarte dur.
Apoi, in februarie 2018, fostul ministru al Muncii, Lia Olguta Vasilescu, a pornit o campanie impotriva Pilonului II de pensii si a readus in discutie, in cadrul unei reuniuni cu usile inchise pentru presa, posibilitatea renuntarii la acesta, sustinand ca decizia luata in 2008, cand s-a infiintat Pilonul II, n-a fost una buna.
"In 2008 s-a dat posibilitatea celor mai tineri sa opteze pentru Pilonul I sau II. Eu va spun punctul meu de vedere: nu este foarte bine ce s-a intamplat! Eu am optat doar pentru pilonul I de pensii si cred ca e cel mai bun lucru. Intotdeauna Statul va veni sa completeze pensiile pe cand in momentul in care discuti cu niste privati, situatia se pune altfel!", a spus Lia Olguta Vasilescu.
Sursa foto: pathdoc / Shutterstock
Sute de mii de romani au emigrat in ultimii ani doi ani
Un numar de 219.000 de romani au plecat din tara in anul 2017, aceasta fiind cel mai mare numar inregistrat incepand din 2010. Desi anul a inregistrat mari cresteri economice, a fost marcat si de marile proteste anti-PSD.Ulterior, in anul 2018, numarul emigrantilor a crescut cu aproape 10%, aproximativ 240.000 de romani parasind tara noastra, pentru a se stabili in alt stat, reiese din datele Institutului National de Statistica.
La nivelul anului trecut, asa cum era de asteptat, cei mai multi emigranti au fost barbati, respectiv 142.300 de persoane, in timp ce numarul femeilor a fost de 96.600 de persoane.
Daca trendul ultimilor ani se va mentine, in 2019 vor pleca din tara peste 250.000 de persoane.
In acest context, populatia rezidenta a Romaniei numara doar 19,4 milioane de persoane de persoane, dintre care 10,45 milioane de persoane in mediul urban.
Foto: Shutterstock
Mai multe modificari salariale au avut loc in timpul guvernarii PSD
Transferul contributiilorAnul 2018 a inceput cu intrarea in vigoare a unor modificari legislative care afecteaza cea mai mare parte a populatiei, dar si mediul de afaceri, una dintre cele mai importante schimbari vizand trecerea contributiilor de asigurari sociale de la angajator la angajat.
De atunci, plata contributiilor sociale (pensii si sanatate) a trecut in sarcina angajatorilor in cea a angajatilor, dar sumele sunt in continuare retinute si virate tot de catre angajatori. Acestia din urma suporta doar o contributie asiguratoare pentru munca, de 2,25% din fondul de salarii, care acopera riscurile de somaj, accidente de munca, concediu medical si creante salariale.
Astfel, nivelul contributiilor calculate la un salariu brut a scazut cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%. Din acest cuantum, 35% este suportat de angajat, cu 25% pentru pensii si 10% pentru sanatate.
Pe de alta parte, angajatorii ar trebui sa majoreze salariile brute cu circa 20% astfel incat veniturile nete ale angajatilor sa ramana neschimbate sau sa compenseze aceasta diferenta cu sume reprezentand prime sau bonusuri.
In cazul IT-istilor, spre exemplu, care sunt scutiti de la plata impozitului pe venit si nu beneficiaza de reducerea cotei de impozitare de la 16% la 10%, cheltuielile angajatorului s-ar suplimenta cu circa 6,5% pentru a pastra veniturile nete intacte.
Abrogarea clauzei care impunea salariul minim pe economie pentru muncitorii non-UE
Angajatorii nu mai au obligatia de a plati lucratorii straini cel putin la nivelul salariului mediu brut pe tara, potrivit unei noi legi adoptate in Parlament, la finalul lui 2018. Plata obligatorie a a salariatilor extracomunitari a fost redusa la salariul minim.
Astfel, un lucrator extracomunitar va putea fi platit cu 1.163 de lei, net, in loc de 3.044 de lei net, cat este aproximativ salariul mediu net in Romania.
Modificarea este extrem de importanta pentru angajatori, deoarece o serie de domenii in care angajatii extracomunitari ar putea lucra au salarii mai mici decat salariul mediu pe tara, precum confectiile (1.750 de lei) sau HoReCa (1.840 lei)
Majorarea salariului minim in constructii
Guvernul a modificat in 2019 valoarea salariului de baza minim brut, care nu include sporuri si alte adaosuri, din domeniul constructiilor la suma de minimum 3.000 de lei lunar, pentru un program normal de lucru de 167,3 ore pe luna.
Mai exact, in sectorul constructiilor, in conditii normale de munca, angajatul fara persoane in intretinere primeste in mana un salariu net de 2.362 de lei, iar angajatorul plateste un cost salarial de 3.010 lei. Prevederea se aplica pana in anul 2028.
Foto: Shutterstock
Bugetele de media, lovite de "Ordonanta taxelor"
Anuntata initial in decembrie 2018, Ordonanta 114, a avut efecte si in piata de media. Categorii destul de importante, care alocau bugete semnificative de publicitate, precum telecom, banking, energie sau betting, si-au redus investitiile catre acest sector, ceea ce a dus la o scadere a cresterii acestei industrii in Romania. Desi masurile anuntate in OUG 114 au suferit modificari majore in decursul acestui an, cei mai mari spenderi din industria de advertising si-au regandit strategiile de publicitate, iar per total in industria de media au fost alocate bugete semnificativ mai mici. Piata de media din Romania in 2018 a ajuns la 454 milioane de euro, cu 10% mai mult decat in 2017. Pentru 2019, insa, se estimeaza o crestere de 7%, iar pentru anii urmatori - chiar de 5%. Explicatia este simpla: piata de publicitate este foarte sensibila la fluctuatiile indicatorilor economici. Romania este pe un trend de incetinire a cresterii economice, ceea ce conduce, in consecinta, la o crestere mai moderata a pietei de publicitate.
Alexandra Olteanu, directorul agentiei de media Initiative, care realizeaza anual Mediafactbook, estimeaza ca nivelul cresterii pietei de media a fost diminuat cu aproximativ 5 puncte procentuale fata de potentialul estimat initial in acest an.
Schimbari in industria auto
Taxa auto a fost returnata intre 2018 si 2019
In 2018, statul a inceput sa returneze banii din taxa auto (taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule si timbrul de mediu pentru autovehicule), iar sumele virate in contul bancar au inclus si dobanzile aferente.Romanii au platiti intre 2007 si 2017 urmatoarele taxe: taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule (ianuarie 2007 – 30 iunie 2008), taxa pe poluare pentru autovehicule (1 iulie 2008 – 12 ianuarie 2012), taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule (13 ianuarie 2012 – 14 martie 2013), timbrul de mediu pentru autovehicule (15 martie 2013 – 31 ianuarie 2017).Potrivit estimarilor wall-street.ro, contribuabilii care au platit taxa auto in 2007-2008 au primit o dobanda de 80% din suma care urma sa fie restituita.
Pretul carburantilor a crescut cu peste 10% in 2018
Romanii au fost in 2018 printre cei mai afectati europeni de cresterea pretului la carburanti. Doar in Germania s-a scumpit benzina mai mult ca in Romania in primele noua luni din 2018, potrivit unui raport al Consiliului Concurentei.De la sfarsitul anului 2017 pana la 30 septembrie 2018, pretul mediu al unui litru de benzina in Romania a crescut cu 11,5%, a doua ce mai agresiva scumpire dupa Germania (+11,6%), potrivit datelor Comisiei Europene. In aceeasi perioada, in Uniunea Europeana, pretul litrului de benzina a crescut, in medie, cu 8,5%.
In mod similar, Romania a inregistrat si unul dintre cele mai mari ritmuri de crestere a pretului si la motorina: 11,1% fata de media europeana (10,3%) si cea regionala (Bulgaria – 10,4%; Polonia – 8,3% sau Ungaria – 8,6%).
Sursa foto: Tsyhun / Shutterstock
Romania, corigenta la Educatie: Schimbari in sistem in ultimul mandat al Guvernului PSD
Bani taiati de la EducatieLa rectificarea bugetara din vara, Guvernul a taiat un miliard de lei de la bugetul Ministerului Educatiei. Banii erau destinati programului ”Merg la Scoala”, care nu a fost pregatit la timp. Prin acest program, elevii din invatamantul primar, gimnazial profesional si liceal de stat ar fi trebuit sa primeasca rechizite si manuale scolare.
In total, pentru anul 2019, pentru educatie au fost prevazute 39.254,2 milioane lei.
Profesorii cu note sub 5 la titularizare pot fi suplinitori
In luna august, oficialii de la Ministerul Educatiei au transmis ca profesorii care au luat note sub 5 la titularizare si cei care au parasit examenul vara aceasta pot intra in sistemul de educatie pentru alte concursuri, precum suplinirea sau ocuparea unui post direct la scoala daca exista vreun post vacanta.
Pe 25 iulie 2019, fostul ministru al Educatiei, Ecaterina Andronescu declara ca profesorii care au primit sub nota 5 la proba scrisa de la titularizare nu vor mai fi primiti ca suplinitori, si la fel si 3.960 de profesori care s-au retras din examenul de titularizare. Andronescu spunea atunci ca o astfel de masura ar putea creste calitatea predarii in invatamantul preunivesitar, dupa model universitar.
Tot mai putine scoli si gradinite
In Romania sunt, in prezent, 6.293 de unitati scolare, potrivit datelor Ministerului Educatiei Nationale, citate de edupedu.ro. Pe de alta parte, INS a numarat 7.020 de unitati scolare in anul 2018. Diferenta de 727 de scoli este cea mai semnificativa, din ultimii aproape 10 ani.
Acum, in Romania, sunt 1.200 de creste si gradinite, iar numarul lor este in continua scadere. Asta in conditiile in care, in Programul de Guvernare al PSD era prevazuta constructia a 2.500 de cresre si gradinite.
Elevii au inceput scoala fara manuale
Anul scolar a inceput, din nou, cu stangul, asta dupa ce elevii nu au primit manuale la mai multe materii. Cu doar o luna inainte de inceperea anului scolar 2019-2020, din totalul de peste 2,6 milioane de manuale scolare, numai 6% au semnat contractele cadru. Cele mai mari problema au fost la clasa a VII-a, insa si elevii de la clasele I, a II-a si a VI-a (adica aproape un milion de manuale) au inceput scoala cu emotii.
Manuale scolare pline de greseli
In ultimii ani, parintii si profesorii au semnalat ca multe dintre manualele scolare sunt pline de greseli. Manualul de Geografie de clasa a VI-a a devenit celebru dupa ce acolo s-au "strecurat" greseli grave: orasul Turnu Magurele a fost pus pe harta in locul orasului Drobeta - Turnu Severin, Marea Moarta a ajuns in locul Marii Rosii, Insula Ascension a devenit Asuncion, iar Tasmania a fost botezata Vanuatu. Intr-un final, Ministerul Educatiei a decis retiparirea manualelor de Geografie.
De asemenea, manualul de Biologie de clasa a VI-a a fost editat cu o serie de greseli (vasele de sange au lungimi diferite, inima si ficatul sunt pozitionate gresit), la fel si cel de Istorie pentru elevii de clasa a VI-a, unde s-au strecurat greseli de scriere, inversari de ani, dar si definitii gresite, scrie ziare.com.
Chiar si manualele de clasa I au fost gresite. In manualul de Matematica se precizat ca 12 este mai mare ca 16.
Elevii cu medii sub 5 nu mai au voie la licee
Invatamantul profesional devine obligatoriu pentru elevii care sustin Evaluarea Nationala anul acesta si obtin o medie de admitere sub 5, scrie edupedu.ro.
Elevii care sustin Evaluarea Nationala 2020 si care vor avea o medie de admitere la liceu sub 5 nu vor intra in procesul de repartizare la licee, fie ele tehnologice, teoretice sau vocationale. Singura ruta catre care va trebui sa se indrepte este cea profesionala, de 3 ani, duala sau clasica.
Calatorii gratuite cu trenul
Studentii cu varsta pana in 35 de ani pot calatori gratuit cu trenul. Exista o singura conditie: sa fie incadrati la forma de invatamant cu frecventa - licenta, master sau doctorat - la institutiile acreditate de Ministerul Educatiei.
Decontarea navetei elevilor pana in 2023
Guvernul a aprobat un act normativ pentru continuarea procesului de decontare a navetei elevilor pentru perioada 2019-2023.
"Guvernul Romaniei intreprinde toate demersurile necesare pentru a garanta accesul elevilor la o educatie de calitate, asigurand subventionarea transportului copiilor spre si dinspre unitatile de invatamant, prin decontarea abonamentelor emise elevilor. In acest sens, in sedinta de Guvern de astazi, 9 septembrie 2019, Executivul a aprobat actul normativ pentru continuarea procesului de decontare a navetei elevilor pentru perioada 2019-2023", a transmis Ministerul Educatiei.
Citeste si: Anul 2018 pentru Educatie: Patru ministri, manuale cu erori grave si revenirea Ecaterinei Andronescu in fruntea ministerului
Sanatatea sub guvernarea PSD: S-a ratat constructia spitalelor regionale
Spitale regionaleCand a castigat alegerile parlamentare, PSD si-a asumat in programul de guvernare ca va construi opt spitale regionale si un spital metropolitan in Bucuresti, inspirat de AKH Viena. Dupa trei ani, din opt spitale regionale au ramas doar trei, la Cluj, Craiova si Iasi. Si acestea doar pe hartie. Potrivit ultimelor declaratii ale Sorinei Pintea pe acest subiect, in cel mai fericit caz, cele trei spitale ar putea fi gata abia peste sapte ani.
Cu toate acestea, in mandatul de 1 an si opt luni al Sorinei Pintea, s-au facut cativa pasi catre construirea celor trei spitale regionale. A fost aprobat studiul de fezabilitate pentru Spitalul regional din Cluj si au fost aprobati indicatorii tehnico-economici pentru Spitalul regional din Iasi si cel din Craiova.
“La fel ca la Cluj si Iasi, Spitalul Regional de Urgenta Craiova va furniza servicii integrate de inalta calitate, sigure, multidisciplinare pentru imbunatatirea starii de sanatate a populatiei din regiune. Va fi dotat cu echipamente si aparatura de cea mai inalta performanta pentru servicii de calitate de prevenire, de diagnostic si terapeutice. In 18 octombrie se va emite acordul de mediu pentru aceasta unitate.
De asemenea, de maine incepem incarcarea datelor pentru trimiterea cererii de finantare a Regionalului din Iasi la Bruxelles. Mai mult, tot pentru spitalul din Iasi, in data de 7 octombrie am lansat in SICAP cu control ex-ante procedura de achizitie publica pentru Servicii de proiectare pentru elaborarea proiectului tehnic. Pregatim la fel si pentru Cluj”, a declarat Sorina Pintea, luni, inaintea ultimei sedinte a guvernului Dancila.
Primele doua sectii pentru mari arsi din Romania
Un mare plus al guvernarii PSD in domeniul sanatatii este inaugurarea, saptamana trecuta, a primelor doua sectii (unitati functionale pentru arsi) din Romania care indeplinesc toate conditiile pentru tratarea marilor arsi, la Spitalele Judetene din Iasi si Timisoara. Inaugurarea vine tarziu, la 4 ani dupa tragedia din clubul Colectiv, iar cele 11 paturi nu sunt suficiente.
Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, Romania ar trebui sa aiba cel putin doua astfel de paturi la un milion de locuitori - adica cel putin 40 de paturi. Pe lista mai sunt alte doua centre similare celor de la Iasi si Timisoara, promise din 2014, la Spitalul Bagdasar Arseni si la Spitalul Grigore Alexandrescu, despre care inca nu se stie nimic.
In eventualitataea unei tragedii de dimensiunea celei din Colectiv, statul roman este nevoit sa trimita cei mai multi pacienti arsi in strainatate.
Exodul medicilor
Cu toate ca Guvernul a mizat pe salarii marite pentru a opri exodul medicilor, cresterile salariale nu i-au convins pe cei mai multi. Romania a pierdut, in medie, 6 medici in fiecare zi din 2018, anul maririi substantiale a salariilor. In anul 2018, numarul medicilor romani care au facut cerere pentru a obtine certificate de conformitate (documente care le permit sa profeseze in afara tarii) a scazut nesemnificativ comparativ cu anul 2017, in ciuda cresterii substantiale a salariilor din sistem. In total, 2.312 medici au cerut eliberarea certificatelor de conformitate in anul 2018, in timp ce in 2017, numarul total a fost de 2.794 de medici, potrivit datelor transmise de Ministerul Sanatatii.
De asemenea, potrivit unor date transmise de Ministerul Sanatatii in legatura cu gradul de ocupare a posturilor de medici la nivelul fiecarui judet, in 2018, reiese situatia alarmanta a mai multor unitati spitalicesti din Romania - In Bucuresti, gradul mediu de ocupare cu medici este de 75%. In Cluj, acesta ajunge la 72%.
"Plicul" din spitalele din Romania
Sorina Pintea a vorbit deschis despre conditionarea actului medical de mita - "plicul", declaratiile acesteia fiind destul de frecvente. Mai mult, in ultimii trei ani Ministerul Sanatatii a elaborat o strategie anti-coruptie pentru a descuraja conditionarea actului medical de catre o parte din personalul medical. Una dintre cele mai mediatizate "componente" ale acestei strategii (si una dintre cele mai criticate de o parte dintre angajatii din sistem) a fost anuntul ministrului, in aceasta vara, ca va trimite in spitale "pacienti sub acoperire" pentru a identifica neregulile, inclusiv angajatii din sistem care conditioneaza actul medical de mita. Pacientii sub acoperire sunt in acest moment in spitale.
Tot in cadrul acestei strategii, o firma de audit din Germania a analizat, la comanda Ministerului Sanatatii, chestionarele de feedback completate de pacientii externati din spitale si a realizat un clasament al spitalelor unde pacientii spun ca personalul medical le-a cerut mita, in primele 7 luni ale acestui an. Concluzia raportului realizat de firma de audit a fost ca mii de pacienti din toata tara au dat spaga in aceasta perioada, la solicitarea personalului medical.
Sorina Pintea si-a incheiat mandatul de ministru al Sanatatii cu convingerea ca fenomenul mitei din spitale "nu va disparea dintr-odata", din cauza ca "a fost prea incetatenit in constiinta tuturor".
Bugetul alocat sanatatii, la coada Uniunii Europene
Sorina Pintea a anuntat, la inceputul acestui an, ca bugetul sanatatii beneficiaza de o "crestere istorica" si a subliniat, in mai multe randuri, ca sanatatea este "prioritatea zero" a Guvernului Dancila. Cu toate acestea, Romania a ramas si in acest an pe ultimul loc in Uniunea Europeana in ceea ce priveste cheltuielile alocate sanatatii raportat la Produsul Intern Brut.
In timp ce media tarilor Uniunii Europene pentru sanatate este de 9,6% din PIB, Romania a alocat in 2019 doar jumatate din aceasta medie - adica un procent de 4,84% din PIB. Franta este tara UE cu cel mai mare procent alocat sanatatii (11,5% din PIB), in timp ce media europeana este de 9,6%. Alaturi de Franta, in fruntea clasamentului se mai afla Germania (11,3% din PIB) si Suedia (10,9% din PIB), in timp ce Letonia, Lituania, Luxemburg si Romania aloca cei mai putini bani, raportat la PIB. (sursa: "Raportul Health at a Glance: Europe 2018", publicat de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica - OECD).
Bugetul sanatatii din Romania ramane in continuare si in urma unor tari din afara UE, precum Albania (6,8% din PIB), Macedonia (6,1%) si Muntenegru (5,9%).
Spital construit de la zero la Mioveni
Guvernarea PSD nu a reusit sa construiasca niciun spital regional, nici pe cel metropolitan din Bucuresti, insa in ultimii 3 ani s-a construit de la zero, la Mioveni, un spital orasenesc nou. Finantarea a fost asigurata partial de autoritatile locale, partial de Guvern, prin programul PNDL.
Spitalul din Mioveni a costat 68 de milioane de euro, este construit de la zero la normele europene din 2019, cu circuite medicale gandite astfel incat sa elimine riscul aparitiei infectiilor nosocomiale si dotat cu aparatura de top. Spitalul este in faza de obtinere a avizelor si ar urma sa fie functional in primavara anului viitor.
Piata de capital, in buna parte ignorata
Reducerea impozitului pe veniturile din investitiiDe la 1 ianuarie 2018, veniturile din investitii sunt impozitate cu 10%, fata de 16% - cota anterioara. Desi pozitiva, masura nu a fost luata cu scopul de a incuraja investitiile pe bursa, ea venind ‘la pachet’ cu o reducere generalizata a impozitelor pe venituri, precum cele pe salarii, pensii, din activitati agricole sau din premii.
Lobby si sprijin in “background” pentru piata de capital romaneasca
Bursa de Valori Bucuresti (BVB) si cele mai importante institutii si companii din piata de capital romaneasca s-au luptat in ultimii ani pentru a convinge agentia britanica FTSE Russell sa promoveze Romania de la statutul de piata de frontiera, la cel de piata emergenta. Luna trecuta, agentia a anuntat ca va promova Romania la statutul de piata emergenta secundara.
La nivel declarativ, Guvernul a sustinut mereu intentia bursei de a obtine statutul de piata emergenta din partea agentiilor internationale de rating. In plus, oficialii cabinetelor PSD din ultimii trei ani au sustinut, in general, evenimentele internationale organizate de BVB si alte companii din piata pentru promovarea Romaniei in randul investitorilor.
ZERO listari pe bursa de cinci ani
Ultima companie de stat listata pe bursa a fost Electrica, in 2014, atunci cand compania a reusit sa atraga de la investitori 444 mil. euro. Astfel, de 5 ani, niciun guvern nu a mai adus pe Bursa de Valori Bucuresti o companie de stat, in ciuda lobby-ului constant facut de oficialii BVB si ceilalti specialisti din piata care au facut eforturi pentru promovarea in categoria pietelor emergente.
“Ordonanta taxelor” (OUG 114/2018), cadoul de Craciun pentru bursa
Anuntata cu doar o saptamana inainte de Craciunul anului 2018, Ordonanta 114 a “reusit” sa duca la o devalorizare de 10 mld. lei, intr-o singura zi, a companiilor listate pe Bursa de Valori Bucuresti. La acel moment, BVB a inregistrat a doua cea mai mare scadere zilnica din istorie: 11,2% pe indicele BET.
Ordonanta anunta o serie de impozite si masuri fiscale cu puternic impact negativ asupra bancilor, fondurilor de pensii private, companiilor din energie si telecom. OUG 114 a provocat o unda de soc in mediul de business, care a criticat constant Guvernul in lunile care au urmat.
Chiar daca bursa romaneasca si-a revenit ulterior, dupa eliminarea si “indulcirea” majoritatii masurilor introduse de OUG 114, Ordonanta a afectat serios evolutia Bursei de Valori Bucuresti in decembrie 2018 si ianuarie 2019, precum si perceptia investitorilor straini cu privire la stabilitatea cadrului fiscal din Romania.
Titlurile de stat, mutate de pe bursa in ghiseul Postei Romane
Inceput ca un program prin care Finantele faceau mai accesibile titlurile de stat pentru romanii obisnuiti, Programul Tezaur a fost initial accesibil si pe bursa.
Totusi, Guvernul a renuntat ulterior sa mai aduca titlurile de stat pe Bursa de Valori Bucuresti, preferand sa le ofere doar la ghiseele Postei Romane si ale Trezoreriei. Desi vanzarea titlurilor de stat pe BVB nu ar fi dus la o explozie a tranzactiilor, masura retragerii acestora poate fi considerata cel putin nefireasca, mai ales in contextul in care reprezentantii Guvernelor PSD s-au laudat cu sprijinirea pietei de capital.
Scandaluri privind implicarea politicului in conducerea marilor companii romanesti
In decembrie 2017, Camera Deputatilor a aprobat o lege care punea cele mai importante companii de stat din Romania pe lista exceptiilor de la aplicarea legislatiei privind guvernanta corporativa. Ca rezultat, coalitia de guvernare ar fi putut sa faca numiri politice in conducerea unor societati precum Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica sau Tarom. Proiectul de lege fusese deja adoptat in Senat, exceptand de la obligatia de a avea management selectat pe criterii de competenta o serie de companii de stat.
Implicarea politicului in managementul unor companii listate reprezinta un mare semnal de alarma pentru investitorii internationali, care, in mod logic, nu vor sa isi plaseze banii in companii care nu sunt conduse de manageri profesionisti.
Criticata puternic de reprezentantii mediului de business romanesc, in special de administratorii Fondul Proprietatea, legea a fost ulterior declarata neconstitutionala de catre Curtea Constitutionala a Romaniei.
Turismul, la bilant: de la masuri populiste, la strategii si solutii pentru dezvoltarea industriei
Voucherele de vacanta, una dintre masurile cu cel mai mare impact pozitiv pentru turismului din Romania Masura acordarii voucherelor de vacanta vizeaza 1,2 milioane de romani care sunt incurajati, astfel, sa-si petreaca concediile in tara. Efectele benefice asupra industriei turismului din Romania, prin introducerea acestei masuri, a determinat Ministerul Turismului sa promoveze pastrarea voucherelor de vacanta pana in 2025. Se schimba, insa, valoarea voucherelor de vacanta si modul in care Ministerul Turismului vrea sa le acorde angajatilor.
TVA de 5% in turism
Cota de TVA de 5% a fost extinsa la domenii precum: cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping, serviciile de restaurant si de catering, cu exceptia bauturilor alcoolice, altele decat berea, activitatile sportive, recreative si distractive.
Masuri de protectie pentru turisti
Guvernul a adoptat, printr-o OUG, garantarea pachetelor turistice. Prin acest act normativ turistilor le este asigurata rambursarea integrala a pachetelor turistice in cazul insolventei agentiilor de turism. In plus, documentul prevede repatrierea de urgenta a turistilor ramasi in afara tarii din cauza insolventei agentiei.
Totodata, ca masura suplimentara de protectie pentru turisti, Ministerul Turismului a modificat si conditiile de licentiere pentru agentiile de turism.
Bani pentru dezvoltarea turismului balnear si domeniului schiabil
O alta masura luata de Guvernul PSD pentru stimularea turismului este deblocarea turismul balnear prin redevente zero pentru apa geotermala si apa minerala natural utilizata pentru consumul populatiei la buvetele publice. De asemenea, autoritatile locale si societatile comerciale vor putea accesa bani din fondul de investitii, banii destinati special dezvoltarii si modernizarii statiunilor balneare. Sectorul turistic balnear avea nevoie de aceste masuri in contextul in care o treime dintre izvoarele termale si minerale ale Europei sunt in tara noastra.
De asemenea, in mandatul sau la Ministerul Turismului, Bogdan Trif a aprobat mai multe investii pentru partiile de schi din tara.
Strategie de dezvoltare a ecoturismului
Guvernul a adoptat Strategia de dezvoltare a ecoturismului, act normativ care urmareste promovarea destinatiilor ecoturistice si care creeaza cadrul legislativ necesar dezvoltarii turismului in zone protejate fara a avea impact negativ asupra mediului natural. Printre masurile cuprinse in Strategie se numara dezvoltarea unei retele de destinatii ecoturistice prin recunoasterea criteriilor pe baza carora localitatile sau anumite zone pot fi incadrate in aceasta categorie. De asemenea, actul normativ prevede si identificarea unor solutii pentru dezvoltarea turismului durabil in interiorul destinatiilor.
Descentralizarea Ministerului Turismului
Memorandumul pentru descentralizarea Ministerului Turismului a fost un alt obiectiv cuprins in programul de guvernare al PSD, indeplinit in mandatul lui Bogdan Trif. Odata cu degrevarea de o parte dintre atributii, atat Ministerul Turismului cat si autoritatile locale vor putea sa-si eficientizeze activitatea, astfel ca aceasta masura va elimina cheltuielile autoritatii centrale pentru deplasarea si cazarea in timpul delegatiilor, iar timpul de emitere a actelor de reglementare va fi diminuat semnificativ.
Masura descentralizarii vine in sprijinul persoanelor care trebuie sa obtina avize/autorizatii de la administratia centrala, respectiv Ministerul Turismului.
Astfel, pana acum, indiferent de localitatea unde functiona, de exemplu, o unitate de cazare, administratorul trebuia sa se deplaseze in Bucuresti pentru a depune documentatiile si, mai apoi, pentru ridicarea avizelor/autorizatiilor.
In memorandumul de descentralizare este prevazut ca atestarea ghizilor de turism, clasificarea unitatilor de cazare, omologarea partiilor si a traseelor turistice, autorizarea plajelor, avizarea documentatiilor tehnice privind constructiile sa fie emise de autoritatile locale. Ministerul Turismului va continua activitatile de licentiere a agentiilor de turism, de acreditare a centrelor de informare turistica si de atestare a statiunilor turistice.
Redeschiderea birourilor de promovare externa
Guvernul a adoptat o Hotarare care prevede infiintarea a 20 de reprezentante externe in cele mai importante piete pentru turismul romanesc. Astfel, proiectul prevede un numar de 40 de atasati in turism care vor lucra in strainatate.
Rolul reprezentantelor externe va fi acela de a stimula fluxul turistilor straini catre Romania, de a facilita si de a crea noi colaborari pentru operatorii din turism, de a tine legatura cu turoperatorii straini, de a promova destinatia in randul specialistilor si al turistilor prin intermediul activitatilor derulate.
Localitati noi pe lista zonelor cu prioritate la investitii
Ministerul Turismului a promovat o Hotarare de Guvern care introduce noi localitati in lista zonelor cu potential turistic ridicat. Astfel, unitatile administrativ-teritoriale cuprinse in aceasta lista vor avea prioritate la obtinerea finantarii nerambursabile pentru dezvoltarea infrastructurii turistice.
O noua Lege a Turismului
La inceputul anului, Guvernul a adoptat Legea Turismului, care, in luna septembrie a fost adoptata tacit de Senat. Proiectul a fost transmis Camerei Deputatilor, care este forul decizional.
Legea Turismului reglementeaza pentru prima data directii importante pentru acest sector, astfel ca in actul normativ sunt prevazute infiintarea Organizatiilor de Management al Destinatiei (o formula de parteneriat intre autoritatile publice locale si mediul privat), Sistemul Informatic de Evidenta a Activitatii de Turism din Romania (SIEATR), dreptul de preferinta in inchirierea plajelor turistice pentru hotelurile care sunt in vecinatatea Marii Negre, precum si redeschiderea birourilor externe de promovare turistica.
De asemenea, in legea turismului sunt si noutati pentru domeniu, asa cum sunt si noile metode de control de tip „mistery-guest”. Aceasta este o masura in plus prin care Ministerul Turismului se va putea asigura ca nivelul serviciilor turistice este la standarde corespunzatoare. Sursa foto: Shutterstock.com
