O conversație despre afaceri și competitivitate, cu Dimitris Drisis

Nimeni nu s-ar fi putut gândi că un virus va perturba atât de mult în plan fizic, mental, social, dar și financiar, lumea în care trăim. Ceea ce pare, însă și mai clar e că nimeni nu va uita vreodată efectul pe care l-au avut restricțiile în toate aspectele profesionale și interpersonale. Cu toate acestea Dimitris Drisis se declară un optimist când vine vorba de viitor și crede că toate marile progrese vin în urma unei crize. Este clar că lumea nu va mai arăta la fel, însă cum va arăta?

Dimitris Drisis deține o vastă experiență profesională, acumulată de-a lungul carierei sale de peste două decenii în poziții de top management, care l-au purtat în țări precum SUA, Germania, România sau Grecia. Acest lucru a făcut ca locul pe care-l numește „acasă” să fie mereu altul. După mai multe aventuri profesionale încununate cu succes ca manager în Europa și America, Dimitris este acum antreprenor și își împarte timpul între România, Grecia, Germania și SUA.

Crede că pentru a avea succes trebuie să ai mereu în minte exact unde vrei să ajungi pentru că doar acest tip de gândire conturează ulterior o mentalitate orientată spre rezultate.

„Cel mai mare dușman al succesului este amânarea și lipsa de concentrare, asta am experimentat-o și eu ​​în multe ocazii – e un factor care poate distruge un proiect, o carieră sau chiar o viață”, este de părere antreprenorul.

Competitivitatea în era post-COVID-19

Mediul de business a suferit transformări radicale de la debutul pandemiei de COVID-19. Adaptarea la necunoscut s-a realizat de cele mai multe ori din practică în practică, mai în momentul în care problemele au apărut, în general, pe parcurs. Însă avantajul pe care l-a adus criza sanitară este că a accelerat pârghiile digitale pentru buna desfășurare a activităților, ceea ce a favorizat inovația și transferul către o economie digitală.

„Economia digitală creează eficiență, accesibilitate globală și noi tipuri de servicii, care integrează oamenii și mașinile într-o formă coordonată, cum ar fi Internetul lucrurilor (IoT).

Dezvoltarea economiei digitale are un impact substanțial asupra vânzărilor cu amănuntul, în mobilitatea afacerilor și a serviciilor interpersonale, în accelerarea inovației și a productivității muncii. Progresele în tehnologia informației și comunicațiilor au redus semnificativ costurile pentru toate aceste sectoare.

Sunt optimist cu privire la această schimbare? Răspunsul este da. Lumea nu va fi niciodată aceeași - va fi tot mai eficientă și mai accesibilă”.

O economie de tip digital și-a rezervat cu siguranță un loc la masa viitorului, iar dezvoltarea sa trebuie privită ca o îmbunătățire progresivă a economiei tradiționale, un parcurs firesc, care creează un nivel de competiție tot mai mare.

„Nu a existat nicio altă perioadă în ultimii 100 de ani în care cei care sunt mai buni, mai puternici și mai rapizi să poată lua un astfel de avans față de concurenții lor. Concurența va fi acerbă, dar companiile care au cultura, rezistența și resursele pentru a genera schimbare în piețe vor avea de câștigat în cele din urmă.

Nu în ultimul rând, „schimbul de avantaje competitive sub formă de alianțe strategice va forța organizațiile să meargă mai mult către o <>”, estimează antreprenorul.

Pentru că în noua realitate post-pandemică, tendința va fi ca intervalul dintre proiectare și implementare a unei idei să fie cât mai scurt posibil, marii jucători din business vor fi nevoiți să atingă creșteri tot mai mari și să fie tot mai productivi la nivelul muncii. Dimitris Drisis spune că singurul element care poate ajuta o organizație să crească este competitivitatea.

Ca business leader și specialist în competitivitate, acesta spune că de fiecare dată când privește o țară ca România vede mulți tineri ambițioși, calificați și adaptați la noile tehnologii și instrumente digitale, aspecte care în viziunea sa constituie avantaje competitive majore pentru țara noastră, în raport cu celelalte state din UE.

Totodată, mediul competitiv al ecosistemului de business autohton e redat și de poziția geopolitică importantă a țării noastre, dispuse la granița dintre Est și Vest, înclinată geografic și cultural spre Est, dar care aparține de facto lumii Occidentale.

Cum poate România să devină mai competitivă

Dimitris Drisis consideră însă că ce-i lipsește României pentru a deveni mai competitivă și mai performantă este un acces mai ușor la finanțare, alături de o creștere a transparenței care ajută întotdeauna investitorul străin. Acesta susține că răbdarea ar trebuie să fie un atribut încurajat mai des în cultura de business, pentru a accepta ideea de „termen lung” al proiectelor.

„În acest sens, eu folosesc deseori următoarea anecdotă: e nevoie de o femeie timp de 9 luni pentru a naște un copil, nu se poate face cu 9 femei într-o lună. Cu alte cuvinte, este clar că tot mai mulți antreprenori ar dori să vadă banii venind mai repede și în volum mai mare decât poate livra afacerea lor și se demotivează dacă nu se întâmplă așa.

Din păcate, am văzut proiecte excelente în domenii precum infrastructura publică, procesarea alimentelor sau inginerie care au fost ucise din fașă tocmai pentru că urmau să aducă rezultate pe termen lung și nimeni nu avea răbdarea să investească în ele”, explică Dimitris Drisis.

Cum se integrează etica în cultura de business

Când vorbim despre afaceri, mantra cea mai des întâlnită este profitabilitatea. Dar cum se împacă acest indicator cu etica la nivel de business?

Expert al eticii în afaceri, Dimitris Drisis este unul liderii care au dat mereu la schimb „confortul pe termen scurt” cu „fericirea pe termen lung”. Prin urmare, un sfat pe care îl oferă mereu managerilor este să recurgă la o analiză amănunțită a stekeholderilor și să le evalueze sensibilitățile etice pentru că aceasta este cea mai bună metodă prin care o afacere va fi acceptată și susținută și va avea un viitor durabil.

„În mediul corporativ am asistat de multe ori la situații din spectrul opus, în care lipsa de etică sau abordări de tipul „pretindem că acționăm etic atunci când de fapt nu o facem” au tocmai efectul de a afecta negativ o afacere.

Deseori, în cadrul unor conferințe sau evenimente, am vorbit despre rețeaua etică care conectează directorii, angajații și clienții. Dacă această rețea este afectată intenționat sau neintenționat, atunci există consecințe negative pentru afacere și pentru stakeholderi”, explică antreprenorul.

Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...
Setari Cookie-uri