Impozitarea globală a multinaționalelor ridică multe semne de întrebare, iar efectele asupra companiilor din România ar putea fi mai degrabă limitate, consideră experții fiscali. Pe de-o parte în România sunt destul de puține companii plătitoare de impozit pe profit, iar pe de altă parte țara noastră nu se poate lăuda cu prea multe multinaționale de talie mare care să aibă sediul aici.
Ce este Directiva europeană pentru impozitul minim global?
Miniștrii finanțelor din țările G20 au ajuns în octombrie la o înțelegere ce marchează un avans important al proiectului Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) BEPS 2.0 (Base Erosion and Profit Shifting - o platformă menită să promoveze o distribuție cât mai echitabilă a drepturilor de impozitare) și al obiectivului său de a face schimbări fundamentale în arhitectura fiscală globală.
”Acordul reflectă, practic, o înțelegere conceptuală, ceea ce înseamnă că rămân multe de făcut, pentru a identifica detaliile tehnice și de substanță și a adresa punctele rămase deschise, care ridică semne de întrebare pentru multinaționale și state deopotrivă”, explică Adrian Rus (foto), partener, liderul departamentului Prețuri de transfer, EY România.
Citeste si:
Pilonul I
Pilonul I al acordului va afecta companiile multinaționale cu vânzări globale mai mari de 23 miliarde de dolari și o profitabilitate de peste 10%. Aceste companii vor vedea cum 25% din profiturile lor, ce depășesc un prag stabilit arbitrar la 10%, vor fi realocate în piețele unde operează, indiferent dacă ele sunt sau nu prezente fizic acolo. Așteptările OCDE sunt ca, în urma implementării acestei prevederi, să se realizeze o realocare de profituri de 125 miliarde de dolari.
”La nivel de OECD s-a agreat și o redistribuire a unor profituri obținute de cele mai mari către țările de unde obțin venituri, chiar dacă nu au o prezență fizică în acele țări. Este de așteptat ca România să beneficieze de venituri suplimentare la buget și în urma acestei prevederi”, consideră Dan Bădin (foto), Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.
Citeste si:
Pilonul II
Pilonul II introduce o cota minimă de impozit pe profit la nivel global de 15% asupra companiilor cu venituri ce depășesc 750 milioane euro. Aceasta este de fapt ”taxa pe multinaționale” despre care s-a discutat tot mai mult în ultimele luni.
Estimările OCDE prevăd ca aceasta să genereze în jur de 150 miliarde dolari în venituri din impozite la nivel global anual.
Citiți și Liderii G20 au aprobat taxarea multinaţionalelor cu minimum 15%
Tot OCDE dezvoltă regulile pentru introducerea Pilonului II în legislațiile interne în 2022 și își dorește implementarea regulilor chiar din 2023. La nivelul Uniunii Europene deja se avansează redactarea până la sfârșitul lui 2021 a unei Directive care să aplice acordul privind introducerea impozitului minim global pe profit, care să fie adoptată în prima parte a anului următor de toate statele membre.
Citeste si:
”Toate aceste dezvoltări și ritmul în care se derulează ridică multe întrebări pentru state, dar și pentru companiile multinaționale. În timp ce OCDE menționează că Acordul va duce la o stabilitate a sistemului fiscal internațional, rămâne de văzut dacă și în practică aplicarea acestor reguli va conduce la o stabilitate a sistemului și cine vor fi câștigătorii noului model de politică fiscală”, menționează Adrian Rus.
Ce probleme poate ridica aplicarea impozitării globale a multinaționalelor în România
În Uniunea Europeană (UE), autoritățile au anunțat că vor prelua măsurile cuprinse în acordul global într-o directivă europeană care se va aplica în toate statele membre.
În România, principala problemă legată de această viitoare reglementare este legată de faptul că foarte puține companii sunt plătitoare de impozit pe profit. Conform celor mai recente date anunțate de ANAF, la jumătatea acestui an aproximativ 120.000 de contribuabili erau plătitori de impozit pe profit și peste 830.000 plăteau impozit pe venit (microîntreprinderi). La aceștia se adaugă și cei supuși impozitului specific (HoReCa). În plus, deși rata de impozitare a profitului este de 16%, trebuie să se analizeze care este rata efectivă de impozitare, diferența fiind dată de deductibilitățile de care beneficiază anumiți contribuabili.
Citeste si:
”Așadar, pentru ca măsura propusă de OECD să fie eficientă în România, este necesară schimbarea legislației fiscale astfel încât cei mai mulți contribuabili să se supună impozitului pe profit. În caz contrar, companiile din România, membre ale unor grupuri internaționale cu o cifră de afaceri globală mai mare de limita agreată la nivelul OECD (750 de milioane de euro), care plătesc impozit pe venit sau impozit specific în țara noastră sub rata reală de 15% stabilită la nivel global, vor plăti oricum diferența în altă țară, cel mai probabil acolo unde este rezidentă fiscal compania mamă, iar România va pierde acești bani”, explică Dan Bădin.
În condițiile în care bugetul de stat are nevoie de încasări mai mari, iar companiile respective oricum vor plăti impozitul minim de 15% la nivel global, pentru autoritățile române este necesar să modifice legislația, astfel încât impozitele să fie plătite în România, unde, de altfel, sunt obținute profiturile. România și-a asumat și prin PNRR limitarea aplicării regimului de impozitare pentru microîntreprinderi, pentru ca mai mulți contribuabili să se supună impozitului pe profit, dar rămâne de văzut care va fi formula folosită.
Citeste si:
Beneficii mai importante din această inițiativă obțin țările care dețin companii multinaționale pentru că acestea, nemaifiind motivate să își mute afacerile în jurisdicții cu fiscalitate mai permisivă, vor plăti impozitul pe profit în țara respectivă, cel puțin în limita a 15%. ”În România nu este cazul pentru că, deocamdată, pare că nu deține companii multinaționale cu sediul principal la noi în țară, care intră sub incidența reglementării propuse (cu cifra de afaceri mai mare de 750 de milioane de euro anual)”, a declarat reprezentantul Deloitte România.
Care este reacția marilor companii cu privire la taxarea globală?
În prezent, marile multinaționale se arată îngrijorate mai mult de Pilonul II și nu de primul pilon, pentru că scopul regulilor este mai larg prin includerea multinaționalelor cu venituri peste 750 milioane euro.
Citeste si:
”Am discutat pe această temă cu clienții vizați de propunere. Aceștia urmăresc cu interes dezbaterile pe acest subiect și reglementările propuse în România, dar, în majoritatea cazurilor, deciziile cu privire la eventuale ajustări ale modului în care multinaționalele își vor desfășura activitatea, în lumina noilor reglementari, se vor lua la nivel de grup”, spune Dan Bădin.
”Multe dintre multinaționale au început să modeleze impactul cotei minime de impozit pe profit la nivel global asupra afacerii lor. Un alt motiv, pentru care directorii de taxe ai marilor multinaționale se concentrează pe pregătirea pentru Pilonul II față de Pilonul I, este potențiala eliminare a facilităților fiscale de introducere a cotei minime de impozit pe profit la nivel global și apariția unor anumite portițe pentru a optimiza avantajele fiscale, în special datorită extinderii rapide a economiei digitale”, afirmă reprezentantul EY România, Adrian Rus.
În final, rezultatul ar putea fi o creștere a riscului de controverse pe măsură ce autoritățile fiscale se organizează pentru a schimbă informații fiscale între ele. Lipsa unor suficiente detalii legate de Pilonul I fac ca multinaționalele să întâmpine dificultăți în evaluarea detaliată a impactului financiar asupra afacerilor. Cu toate acestea, este de așteptat ca și competiția fiscală între state să continue, chiar dacă se va ajunge la implementarea unei cote minime de impozit pe profit la nivel global.
Există riscuri reale pentru România?
Răspunsul pe scurt este nu. Consultanții financiari dau șanse minime unui scenariu în care multinaționalele și-ar restrânge activitatea în România după implementarea noilor reglementări fiscale.
”Nu cred că se pune problema restrângerii unor activități derulate de companii multinaționale în România pentru că impozitul de 15% va fi plătit, fie aici, fie în altă țară, iar rata de impozitare din țara noastră, de 16%, este suficient de competitivă. În principiu, România va avea de câștigat de pe urma acestei reglementări, dar este prematur să facem estimări privind cuantumul acestor câștiguri, pentru că va depinde foarte mult de forma pe care o va lua legislația fiscală, în primă instanță, și de numărul contribuabililor din țara noastră care vor intra sub incidența noilor reglementări”, a concluzionat Dan Bădin.
Pe de alta parte, e posibil ca pentru multe companii românești să crească nivelul de impozitare, în cazul în care se va restrânge aria de aplicare sau se vor elimina impozitul pe microîntreprinderi și impozitul specific în HoReCa.
Taxa de solidaritate, o amenințare mult mai mare pentru marile companii românești
O amenințare mult mai reală pentru multinaționale și marile companii din România ar putea fi ”taxa de solidaritate”, ce presupune un impozit de 1% pe cifra de afaceri a companiilor cu venituri de peste 100 mil. euro anual.
Citiți și Investitorii străini, despre taxa de solidaritate: Penalizează companiile care-și plătesc taxele
Ideea introducerii acestei taxe a reînceput să fie vehiculată săptămâna aceasta în rândul partidelor care formează coaliția de guvernare. UDMR și PSD susțin o asemenea măsură în vreme ce PNL și fostul premier Florin Cîțu s-au arătat mai degrabă împotrivă.
Taxa ar veni ca o compensare a unor presupuse profituri nedeclarate de marile companii. Inițiativa a fost criticată de mediul de afaceri, care a avertizat că aceasta ar putea face mai mult rău decât bine.
”După o perioadă de criză politică prelungită în care încrederea companiilor în mediul investițional din România s-a prăbușit, suprapusă cu o perioadă de vârf a crizei Covid, creșterea prețurilor la energie, agravarea tensiunilor din piața forței de muncă, aceste vești cu privire la taxe noi nu fac decât să crească riscurile de reorientare a planurilor de investiții și extindere”, au declarat reprezentanții Camerei de Comerț Americană în Romania (AmCham).
Aceștia au adăugat că oamenii de afaceri nu contestă nevoia de finanțare de la bugetul de stat pentru sisteme critice sau categorii vulnerabile, ci maniera aleasă de adopta de pe o zi pe alta măsuri fiscale nefundamentate, contrar bunelor practici de a integra orice astfel de măsuri într-o strategie pe termen mediu și lung care să urmărească întotdeauna beneficiul economiei în ansamblu.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
