Partea tranzitorie a inflației, despre care vorbesc unele bănci, este una mică, iar scumpirile vor continua, pentru că marile companii nu beneficiază de plafonări la energie, iar acest lucru se va vedea și în continuare prin bunuri produse la prețuri mai mari și vândute, în consecință, la prețuri ridicate, a transmis Adrian Codirlașu, vicepreședintele CFA, la întrebarea reporterului wall-street.ro. Totodată, economiștii trăiesc cu temerea că aceasta ar putea distruge puterea de cumpărare.
„Bunurile produse de companiile mari, care nu au beneficiat de plafonări și compensații ale prețurilor la energie încorporează aceste prețuri mari și vor fi scumpiri la toate bunurile și serviciile”, a răspuns Codirlașu, la conferința CFA pentru wall-street.ro.
Pe de altă parte, inflația îngrijorează pentru că poate distruge puterea de cumpărare a veniturilor populației, poate să genereze probleme pentru creșterea economică și să afecteze bunăstarea, potrivit lui Dorin Badea, membru în Consiliul Director CFA.
„Ceea ce vedem dinspre decidenți este foarte mult calm în luarea deciziilor, care este foarte important, pentru că din celălalt unghi al economiei ne dorim să nu avem inflație nu pentru că ne preocupă o cifră, ci fiindcă inflația poate să însemne distrugerea puterii de cumpărare și tulburări ale creșterii economice și ale bunăstării”, a declarat Badea.
Citeste si:
În explicarea cauzelor inflației trebuie ținut cont de schimbarea coșului de consum înspre bunuri dinspre servicii, este o pauză într-un trend aproape permanent de creștere a industriei serviciilor pe parcursul vieții noastre, potrivit lui Dorin Badea.
Acest lucru a generat anumite blocaje (bottlenecks) în lanțurile de aprovizionare, ceea ce a dus iarăși la creșteri de prețuri pe anumite segmente. De asemenea, acest efect este de așteptat să se disipeze în timp. Deci acești doi factori explică într-o măsură importantă inflația, a mai spus Badea.
„Trebuie să vedem și tensiunile geopolitice și să vedem și măsura în care inflația este datorată unor factori ce țin de prețurile din energie și ce țin de această creștere a prețului la gaze, creștere care nu are cum să se perpetueze la infinit. La un moment dat va interveni și un efect de bază, iar acest lucru se va întâmpla undeva la mijlocul anului viitor, în prima jumătate. Desigur, nu e neapărat ca aceste așteptări să fie și validate de realitate, dar la un moment dat logica lucrurilor spune că prețurile la energie or să se mai tempereze, în special prețul gazelor”, a declarat Dorin Badea.
Citeste si:
Potrivit ultimelor date ale INS, cu privire la inflația din România s- a raportat doar o scădere minoră, de 0,14% în luna noiembrie, până la 7,8%. În octombrie, inflația urcase la o maximă a ultimilor ani, de 7,94%, a doua cea mai mare din UE.
Citește și: Inflația, scădere infimă, iar scumpirile la alimente continuă. Este suficient pentru a bifa prognoza BNR?
O mare parte a inflației este importată
O mare parte din inflație este importată, în viziunea lui Codirlașu. Se poate vedea o problemă structurală în economia României, ilustrat de faptul că inflația, atunci când va coborî, va rămâne mult peste ceea ce a fost înainte de criză, mai crede acesta.
„În SUA a ajuns la 6,8% rata inflației, cea mai mare din ultimii 39 de ani. Eu aș pune asta și pe politica FED-ului. În criza din 2008-2009, a tipărit ceva monedă. Dar de când a pornit criza coronavirusului, într-un an și jumătate a tipărit mai mult decât tot ce avea tipărit până atunci. Banii aceștia vor căuta să cumpere bunuri și vedem explozie pe prețurile mărfurilor la nivel global, iar ele se duc în primul rând în prețurile producției industriale și de acolo în prețurile bunurilor de consum”, a declarat Codirlașu.
Citeste si:
În relația de tranzacționare dintre companiile din România au crescut prețurile în ultimele 12 luni spre 27%. Nu se vor duce toate în prețurile de consum, dar o parte dintre ele vor mai alimenta inflația, spune Codirlașu.
„Ca riscuri actuale pentru economia României avem la momentul actual criza coronavirusului pe care o știm, deficitul bugetar și cum este finanțat, rata inflației și aș spune și un posibil război Rusia-Ucraina, care ne va impacta, cel puțin prin intermediul prețurilor la energie”, a mai declarat vicepreședintele CFA România.
Există părți din populație care pot să sufere chiar mai mult decât ne-o spune severitatea cifrelor inflației
„Trebuie să privim dinamica inflației corelată cu ceea ce se întâmplă la nivel de salariu mediu net pe economie. Și aici, dinamica salariului nu este uniform distribuită și putem avea categorii de populație care sunt afectate dublu negativ. Adică odată pe creșterea de prețuri a coșului de consum într-o industrie care a rămas în urmă din punctul de vedere al puterii de cumpărare, din punctul de vedere al salariului, respectiv la extrema cealaltă – categorii de populații care poate sunt mai puțin afectate de creșterea de prețuri și poate sunt într-o zonă în care salariul mediu net a crescut mai mult”, a declarat Răzvan Szilagy, vicepreședinte al CFA România.
Citeste si:
Este posibil să existe categorii de populație pentru care cifrele pe care le vedem acum să subestimeze impactul pe care îl suportă în mod real din partea inflației, crede Szilagy.
„Nu trebuie să uităm faptul că inflația până la urmă este un fel de medie și are în vedere mai degrabă modul în care dinamica prețurilor influențează mai degrabă un segment de populație. Doar ca să luăm un exemplu: Nu toată lumea este ajutată la plafonarea prețurilor din energie. Deci o să vedem un impact redus din punct de vedere al inflației măsurate oficial. Pe de altă parte, în funcție de nivelul veniturilor este posibil ca dinamica prețurilor să fie diferită de la un segment de populație la altul”.
Ce se va întâmpla cu leul și cum am putea să vedem o apreciere care să combată teoria economică
Din ultimul sondaj CFA România a reieșit că se va depăși pragul psihologic de cinci lei pentru un euro în perioada următoare de 12 luni. În general vorbind, istoric, leul se depreciază în perioada aceasta de iarnă destul de mult pentru că vin importuri mai multe, potrivit lui Dragoș Cabat, membru în Consiliul Director al CFA.
Citeste si:
„Este posibil anul acesta să fie unul special, pentru că aceste importuri care sunt mai mari decât în perioada de vară sau celelalte ale anului să fie contrabalansate de eventualele intrări de bani din PNRR și de la Comisia Europeană. Primim bani de acolo în euro și se micșorează presiunea pe leu, ba chiar am putea vedea, paradoxal, o ușoară tendință de apreciere a leului în această iarnă dacă acești bani care intră vor fi și utilizați de companii, de beneficiarii finali ai PNRR”, a declarat Cabat.
Odată ce acești bani vor intra în trezorerie, statul va avea grijă să îi schimbe repede și are și interesul să îi utilizeze cât mai repede pentru că are un deficit bugetar destul de mare, potrivit lui Dragoș Cabat.
„Teoria economică ne spune clar că dacă există un diferențial de inflație între tine și contrapartida ta (în cazul nostru zona euro), atunci este normal ca și cursul leului să se deprecieze în aceeași direcție în care există diferențialul de inflație. Iar cum inflația din România a fost mereu și este mai mare decât cea medie din zona euro (cu 2-3%), este normal ca leul să se deprecieze cu 2-3% pe an, a mai declarat economistul.
Citeste si:
Atât România, cât și moneda națională pot să sufere din cauza faptului că nu avem, la final de an, un buget
Există însă și factori care pot avea un impact mult mai mare asupra cursului de schimb. La momentul acesta România nu are încă buget pentru anul 2022 și este foarte posibil să nu îl aibă, iar dacă îl va avea există posibilitatea să fie votat în grabă și să primească foarte multe critici din partea zonei economice, a investitorilor străini și a agențiilor de rating, în viziunea lui Dragoș Cabat.
Acest lucru, faptul că România nu are un buget pentru anul următor, că deficitul bugetar este mare, că deficitul comercial și de cont curent sunt ambele în creștere – toate acestea rezultă în presiuni suplimentare asupra cursului de schimb al monedei naționale, a mai spus economistul.
„Cel mai rău dintre toate scenariile ar fi ca agențiile de rating să-și piardă încrederea în capacitatea noului Guvern de a gestiona economia într-un mod sustenabil și să ne scadă ratingul. În acel moment șocul pe cursul de schimb s-ar simți imediat”, consideră Cabat.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
